Bulevardul Muncii trăiește

Bulevardul Muncii trăiește

Interesantă metafora pe care am auzit-o astăzi..."Bulevardul Muncii a murit". Sau informația cum că industria de manufactură dispare din Cluj...

Desigur, clujenii iau asta ca pe o exprimare metaforică, iar cei care au văzut cum s-au închis 30 de fabrici în oraș ar putea s-o înțeleagă într-un anumit context, dar merită spus că pe Bulevardul Muncii, pe lângă alți manufacturieri, spre exemplu trăiește și se dezvoltă cel mai mare producător de medicamente din țară.

Care plătește taxe și impozite în România de peste 100 de milioane de lei pe an, mai mult decât plățile însumate ale top 10 investitori IT din Cluj la un loc; este angajator a aproape 1.000 de specialiști, 60% cu studii superioare și 40% absolvenți de licee și facultăți din Cluj; este un hub european de cercetare-dezvoltare, logistică, studii clinice și laboratoare de calitate; dezvoltă alături de Farmec o nouă generație de experți operatori chimiști pregătiți inclusiv pentru operare de echipamente parțial robotizate; are investiții de 10 milioane de lei în perspectivă.

Mai presus de orice, într-un oraș care a închis 30 situri de manufactură, punând umărul la plecarea românilor în bejenie, este extrem de important să se fabrice în România cu români, păstrând valoarea adăugată în țară.

Nu asta spun toți specialiștii, că România trebuie să treacă de la un model de consum la un model de export? Iată că de pe Bulevardul Muncii pleacă la export medicamente în peste 25 de țări, punând "made in Cluj, România" pe patru continente.

Sigur că folosim în situl nostru plurifuncțional peste 50 de aplicații IT generale și specifice (niciuna - din păcate - dezvoltată în România), așa cum desigur uneori unui IT-ist, dacă este stresat, îi este folositor un Aspacardin.

Revoluția industrială 4.0 arată că un oraș și o comunitate se dezvoltă prin poli-industrie, un amalgam de activități care aduc valoare adăugată împreună fără a se exclude reciproc. Așadar există echilibru și simbioză în modul în care industriile conviețuiesc în Cluj.

Ca încă o dovadă că industria de manufactură trebuie să rămână în Cluj, merită urmărite prezentările profesorului Călin Hințea privind axele de creștere economică ale Clujului, care arată industria farmaceutică în colțul din dreapta-sus, respectiv creștere plus valoare adăugată. Clujul este un oraș care trebuie să se dezvolte bazându-se pe poli-industrie, navigând totodată printre complexitățile schimburilor de generații industriale. 

Dragoș DAMIAN, CEO Terapia SA Cluj

Comenteaza