Daniel Tamaş, CEO WAM: Bitcoin, o șansă strategică. De ce stăm pe margine?

În România, mulți oameni folosesc aplicații bazate pe blockchain – de la tranzacționarea de criptomonede până la contracte inteligente și tokenuri nefungibile (NFT).

Faptul că avem deja sute de mii de utilizatori demonstrează un nivel de interes și de adopție care nu mai poate fi ignorat. Acești oameni nu sunt doar investitori, ci și antreprenori, dezvoltatori sau consumatori de servicii digitale, care contribuie la diversificarea și digitalizarea economiei locale.

Totuși, lipsa de viziune a multor decidenți politici riscă să frâneze inovația. În loc să fie sprijinită, comunitatea blockchain este adesea privită cu neîncredere sau plasată într-o zonă vag sau chiar prost reglementată. Această atitudine transmite un mesaj negativ către mediul de afaceri și către tinerii inovatori, care ar putea alege să plece în țări unde politica favorizează tehnologia și spiritul antreprenorial.

Tehnologia blockchain și viitorul finanțelor: nu doar despre monede virtuale

Când menționăm blockchain, cei mai mulți dintre noi se gândesc automat la Bitcoin. În realitate, tehnologia blockchain înseamnă mai mult decât simple tranzacții de criptomonede. Ea poate eficientiza sistemele de vot electronic, înregistrările imobiliare, livrările logistice sau chiar telemedicina. O reglementare clară, bazată pe inovație si oportunitatea din piața poate atrage investiții masive, poate stimula cercetarea și crea locuri de muncă înalt calificate.

În plus, Bitcoin a devenit un subiect central în discuțiile despre suveranitate financiară și gestionarea rezervei de stat. În ultimul an, mai multe țări au început să-și pună întrebarea: „Ar trebui să deținem Bitcoin în rezervele noastre strategice?” Ideea capătă tot mai multă tracțiune, inclusiv la nivel politic, unde reprezentanți europeni precum europarlamentari pro-Bitcoin dezbat dacă Uniunea Europeană ar trebui să accepte sau măcar să încurajeze adoptarea acestei criptomonede. Totodată, se discută posibilitatea renunțării la un viitor „euro digital” centralizat, în favoarea unor soluții descentralizate.

România riscă să piardă trenul digital

Deși acest fenomen global se amplifică, România rămâne pe margine, lipsită de strategii clare. Ceea ce se întâmplă acum amintește de fenomenul „brain drain” din domeniul IT de acum câțiva ani, când mii de specialiști au ales să-și dezvolte afacerile peste hotare. Dacă autoritățile nu se mișcă rapid, vom avea o nouă generație de experți și antreprenori blockchain care vor decide să se mute în țări ce susțin adoptarea criptomonedelor și a proiectelor Web3.

Pe de altă parte, investițiile masive în blockchain din Asia și America de Nord arată că statele care au ales să sprijine dezvoltarea tehnologică devin centre de inovație și atrag capitaluri uriașe. Dacă România își dorește să rămână relevantă economic și să ofere tinerilor perspective reale, este nevoie de politici care să încurajeze ecosistemul crypto și tehnologia blockchain în general.

Cum ar putea România să beneficieze

1. Educație și informare: Oferirea de programe educaționale la nivel de liceu și universitate pe teme de blockchain și criptomonede ar crește nivelul de înțelegere și ar pregăti viitoarele generații pentru locuri de muncă noi.
2. Reglementări clare și accesibile: Guvernul ar trebui să definească reglementări predictibile, care să îi ajute pe investitori și antreprenori să aibă încredere în piața locală. Un mediu stabil încurajează inovația și atrage capital extern.
3. Susținere pentru startup-uri: Asemenea programelor de finanțare pentru IMM-uri, statul poate lansa granturi sau fonduri speciale pentru dezvoltatorii de proiecte blockchain.
4. Analiză pentru rezerve strategice: Inspirându-se din discuțiile globale, România ar putea lua în calcul posibilitatea de a include Bitcoin într-o formă limitată în rezervele strategice. Ar fi un semnal clar că autoritățile înțeleg potențialul descentralizării și doresc să-și protejeze activele pe termen lung.

Semnalul de alarmă tras acum câteva săptămâni, în toiul alegerilor trecute, care amintește de comunitatea cu sute de mii de utilizatori blockchain, reflectă o realitate: România trebuie să decidă dacă va fi printre pionierii adopției tehnologice sau va rămâne în urmă. Adoptarea blockchain și încurajarea investițiilor în criptomonede precum Bitcoin nu înseamnă doar tranzacții financiare rapide, ci și un potențial transformator pentru întregul sistem economic.

Discuțiile globale despre introducerea Bitcoin în rezervele naționale și dezbaterile tot mai frecvente în Parlamentul European nu sunt doar un foc de paie. Sunt semne că lumea financiară se îndreaptă spre un nou capitol, iar România are ocazia să se așeze la masa discuțiilor și să își croiască propriul drum în această revoluție.

Dacă România ar fi investit 500 de milioane de dolari în Bitcoin pe 19 noiembrie 2024, când prețul unui BTC era de 68.418,97 USD, valoarea deținerii ar fi ajuns la aproape 788 de milioane de dolari până pe 17 decembrie 2024, când prețul a urcat la 107.812,50 USD.

În mai puțin de o lună, un astfel de plasament ar fi generat un profit de aproape 288 de milioane de dolari, evidențiind randamentul uriaș pe care îl poate oferi Bitcoin într-un interval scurt de timp. Acest exemplu subliniază oportunitatea pe care investițiile strategice în criptomonede o pot aduce economiei unei țări.

În ultimii cinci ani, Bitcoin a crescut de la aproximativ 7.100 USD la peste 107.800 USD, un salt de peste 15 ori față de valoarea inițială. Asta ar fi transformat o investiție de 500 milioane dolari din 2019 într-una de peste 7 miliarde de dolari în decembrie 2024. Mai mult, dacă s-ar menține același ritm de creștere pentru următorii cinci ani, un plasament identic făcut acum ar putea ajunge, în teorie, la o valoare similară de miliarde. Chiar dacă o astfel de prognoză este pur speculativă, ea demonstrează potențialul masiv al Bitcoin și explică de ce tot mai multe țări iau în considerare criptomonedele pentru rezervele strategice și pentru consolidarea stabilității financiare pe termen lung.

Rămânem surzi la aceste oportunități? Riscăm să pierdem nu doar talente valoroase, ci și șansa de a construi o economie adaptată la viitor. Este momentul ca politicienii proaspăt aleși și factorii de decizie să privească dincolo de prejudecăți și să ofere infrastructură necesară creșterii unei industrii care deja dovedește că poate genera inovație, locuri de muncă și valoare adăugată.

Daniel Tamaș este un antreprenor clujean cu investiții în companii care promovează tehnologii inovatoare precum blockchain și AI, cofondator și CEO al WAM. Îl găsiți pe Linkedin sau Twitter. Cu experiență vastă într-o gamă largă de sisteme digitale, limbaje de programare și strategii de business, Daniel Tamaș este, de asemenea, activ în zona de consultanță, oferindu-și expertiza how unor clienți instituționali precum Guvernul din Dubai sau unor start-up-uri din Marea Britanie, SUA și România.