Prognozele revin spre o creştere de 5% a economiei, după rezultatul surprinzător din primul trimestru. La ce bun însă?

Prognozele revin spre o creştere de 5% a economiei, după rezultatul surprinzător din primul trimestru. La ce bun însă?

Avem de-a face cu o „creştere de criză” – cumperi azi pentru că mâine nu mai ştii care va fi preţul, din cauza inflaţiei? – sau cu un parcurs mai bun al economiei, o economie mai „rezilientă”, că tot este la modă acest termen?

Economia Româniai a crescut cu 5,2% în T1 2020 faţă de T4/2021. Este cea mai mare creştere trimestrială din UE, după cum arată datele Eurostat.

De unde vine ea însă? Şi cât de temeinică este? Mulţi dintre economişti se aşteptau la o recesiune tehnică (o cădere de două trimestre consecutive). Acum problema stă aşa: oamenii de afaceri se uită pe aceste date pentru că ei nu au nici infrastructura, nici timpul să facă astfel de analize. Iar, în funcţie de aceste date, sunt programate majorări de investiţii sau amânare de investiţii.

„Parcă nu ar trăi în România (analiştii economici – n. red.) şi nu ar vedea îmbulzelile la consum de peste tot, magazine, malluri, staţii benzină etc. Şi asta în ciuda inflaţiei, de fapt tocmai inflaţia împinge economia. Probabil că folosesc anumiţi algoritmi financiari «science based» sofisticaţi în loc să utilizeze «non-science based»-urile observaţia empirică şi bunul simţ. Se pare că nici măcar «science based»-ul lecţiile crizelor anterioare nu mai merge, crizele sunt altfel”, susţine Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj.

Prognozele revin spre o creştere de 5% a economiei, după rezultatul surprinzător din primul trimestru. La ce bun însă?

Grafic ZF

Economia a crescut neaşteptat, dar pe baza a ce?

Erste Group, proprietarul BCR, spune că va modifica în sus prognoza de creştere a economiei României spre 5% în 2022, după rezultatele din T1. Prognoza de creştere actuală era de 2,8%. La fel, Raiffeisen Bank va merge cu prognozele de creştere la 4-5, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al băncii.

Pe datele lunare se vede însă aşa: industria, care face 20% din PIB, a scăzut în primul trimestru cu 0,2% faţă de T1/2020. Construcţiile au crescut cu doar 1,2%. Date din agricultură nu sunt. Serviciile prestate populaţiei au crescut cu 36,7% iar cele prestate companiilor cu 24,5%. Comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) a crescut cu 5,5%, comerţul en-gros cu 31,2%.

După cum se vede, creşterea vine pe partea de utilizare a PIB şi nu pe partea de formare a produsului intern brut.

„Este un consum de criză”, crede economistul Dragoş Cabat. De aici vine creşterea inexplicabilă, deoamdată, a PIB. Altfel spus: oamenii se uită la nivelul de inflaţie şi atunci cumpără, cu economiile ce le au, lucruri, de teama scumpirilor viitoare.

Economistul Laurian Lungu crede şi el că inflaţia a avut, într-adevăr, un rol important în creşterea economică din T1. Oamenii se tem de inflaţie şi au cumpărat azi, cu economiile pe care le-au avut, ce credeau că vor cumpăra, probabil, peste ceva vreme. Dar povestea de dragoste a oamenilor cu economia de consum nu va dura, cel puţin în următoarele trimestre. Pentru că banii se termină şi atunci şi consumul – care susţine creşterea economică - se va duce în jos. În plus, explică Laurian Lungu, statul este într-o situaţie extrem de proastă. Deficitul bugetar merge spre 7% din PIB şi anul acesta, datoria publică creşte puternic (a ajuns la peste 50% din PIB). La un aşa deficit, statul nu va mai avea bani pentru majorarea de salarii pentru bugetari, nici măcar cât să acopere inflaţia (de peste 10%). Astfel că veniturile reale ale angajaţilor la stat (1,2 milioane de angajaţi, din 5 milioane de pe piaţă) vor scădea, deci vor cumpăra mai puţin. Nici ceilalţi din comerţul şi industria libere nu trebuie să se bucure. Un consum în jos înseamnă comenzi mai puţine, iar consecinţele sunt ştiute, potrivit ZF.

De ce s-au înşelat economiştii în previziuni?

Nu s-au înşelat neapărat, crede Lungu. Şi nici INS nu s-a înşelat. Problema e de cum culegi datele. Dacă companiile nu raportează corect INS – şi se întâmplă des – atunci, evident, realitatea este distorsionată şi ajungem aici.

Dincolo de toate acestea, realitatea este aşa, acum: România are cea mai mare creştere economică din UE în T1 2022 faţă de T4/2021, arată Eurostat. Dar are şi o inflaţie cu două cifre, între cele mai mari din Uniune. Are cel mai mare deficit bugetar din UE (cel puţin 7% din PIB în acest an). Are cele mai mici încasări la buget din UE, ca procent din PIB (sub 30%), iar discuţia despre modificarea Codului Fiscal, cu scopul majorării încasărilor, nu sună a bine. Pentru că va lovi tocmai în cei care mai au ceva bani pentru consumul care susţine economia.

„Cei fără bani au fost măturaţi deja”, spune economistul Dragoş Cabat.

 

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza