România este astăzi, în august 2020, a şaptea putere economică europeană, pe locul opt în Europa în clasamentul produsului intern brut pe cap de locuitor şi pe locul 20 în ierarhia mondială a exploratorilor de produse prefinite şi finite.
Soarta României s-a întors radical în 2011, când un comitet naţional de guvernare economică, format din primii 100 de executivi, a conceput proiectul “România 2020”, care, ulterior, a primit validare şi susţinere politică de stat şi a fost pus în practică. De menţionat rolul determinant al presei în susţinerea şi propagarea acestui proiect.
Atât presa de masă, cât şi cea economică au popularizat proiectul, informând permanent despre etapele execuţiei, perpetuând exemplele de succes, criticând cu moderaţie şi clemenţă eşecurile, exportând vibraţii pozitive care au activat afinitatea mediilor de afaceri, dar, mai ales, redând optimismul tipic naţional şi încrederea românilor în expertiza, potenţialul şi capacitatea lor.
Proiectul este tabloul de bord al dezvoltării ţării în patru direcţii fundamentale: 1. Extinderea infrastructurii de transporturi prin parteneriate public-private; 2. Reorganizarea administrativă; 3. Recapitalizarea din surse de import; 4. Finanţarea reindustrializării, a capitalizării antreprenoriale, repatrierii experţilor şi a şcolilor de afaceri.
1. Extinderea infrastructurii de transporturi prin parteneriate public-private a creat peste 1.500 km de autostradă, 10.000 de km feroviari reabilitaţi şi două aerogări cargo lung-curier, aflate acum în administrarea marilor operatori logistici internaţionali. România a devenit, astfel, cel mai prolific nod de transport care conectează Europa, Rusia şi Turcia.
2. Reorganizarea administrativă a avut la bază accelerarea, debirocratizarea şi raţionalizarea deciziei economice, capitalizarea în centre de excelenţă şi concentrarea economică geografică în funcţie de resursele de materii prime, potenţialul industrial preexistent şi capitalul uman. Au fost create zece avanposturi regionale, aflate în competiţie reciprocă, având ca unic obiectiv atragerea selectivă a investiţiilor străine şi plasarea lor în zone preparate (parcuri industriale) sau defavorizate.
3. România a înregistrat în ultimii şapte ani o capitalizare de peste 50 de miliarde de euro, o combinaţie unică între atragerea de investiţii străine directe şi absorbţia de fonduri europene. Utilizarea unei formule transparente şi predictibile de scădere în fiecare an din perioada 2011-2015, cu un punct procentual, a impozitului pe profit şi a taxei pe valoarea adăugată în paralel cu creşterea cu un punct procentual a impozitului pe venituri a dus la previzibilitatea şi sustenabilitatea planurilor de afaceri şi la un climat de încredere investiţională.
4. Enormul capital care a provenit din cele două surse a fost canalizat în finanţarea a patru direcţii strategice:
a. reindustrializare accelerată - în domeniile tradiţionale (construcţii de maşini, siderurgie, construcţii, bunuri de larg consum) şi în noile sectoare de vârf (energie neconvenţională, aeronautică, tehnologia comunicaţiilor şi farmaceutică). Toate aceste domenii, deşi capital intensive, au avantajul unui grad înalt de multiplicare a locurilor de muncă, a unei productivităţii înalte şi a unui potenţial enorm la export, fapt care a şi propulsat România în topul 20 al exportatorilor mondiali.
b. capitalizare sistematică antreprenorială; toţi cei care aveau un plan de afaceri concentrat în agricultură, turism şi meşteşuguri tradiţionale primeau un capital de lansare nerambursabil.
c. repatrierea experţilor; peste 10.000 de specialişti au fost readuşi în ţară în intervalul 2012-1015, oferindu-li-se capital nerambursabil pentru demararea de afaceri axate pe înaltă productivitate sau pentru deschiderea de şcoli de business.
d. şcolile de afaceri - cele zece avanposturi regionale au şcolarizat în intervalul 2012-2016 peste un milion de antreprenori în gestionarea afacerilor. Începând cu 2015, au fost introduse în programa gimnazială cinci ore săptămânale de profil, care sistematizează pedagogic spiritul antreprenorial la tânăra generaţie.
Exerciţii de imaginaţie de genul celui de mai sus, care văd o Românie puternică în 2020, pot deveni realitate pentru că se găsesc 100 de lideri talentaţi şi competenţi care să conceapă un proiect de relansare economică, presă care să-l popularizeze şi antreprenorii pregătiţi să-l execute. Noi, toţi, trebuie să începem de acum să repetăm: “România 2020 - Da, se poate!”.
Dragoş DAMIAN
CEO Terapia Ranbaxy
