Şanse mici. De ce nu va deveni Seplecan şeful judeţului

Piedica va veni, de această dată, de la un articol al Legii contenciosului administrativ. Alineatul 5 al articolului 14 al legii menţionate spune: „În ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu acelaşi conţinut ca şi cel suspendat de către instanţă, acesta este suspendat de drept, în acest caz nu este obligatorie plângerea prealabilă". Deşi cele două hotărâri adoptate la şedinţa trecută, prin care Ioan Oleleu era înlocuit în funcţia de vicepreşedinte al CJ de Mihai Seplecan, n-au fost suspendate de instanţă ci de drept, urmare a atacului în contencios administrativ al prefectului, pasajul din lege menţionat se aplică, deoarece efectul de suspendare este identic. Prin vocea liderului lor de grup şi de organizaţie, Remus Lăpuşan, social-democraţii au anunţat deja că vor invoca norma legislativă de mai sus. „Proiectele de hotărâri au fost puse pe site-ul CJ, dar n-au intrat, încă, pe ordinea de zi pentru că n-au primit avizul compartimentului juridic şi în mod normal nici nu vor primi un aviz pozitiv pentru că legea contenciosului spune clar că, dacă ai o hotărâre atacată în contencios, nu poţi adopta alta cu acelaşi conţinut până nu se pronunţă instanţa. Dacă totuşi le vor adopta, vom sesiza din nou prefectul", a afirmat Lăpuşan.

Creierul juridic din spatele întregii tentative de înscăunare a lui Seplecan mai mare peste judeţ, consilierul PDL Călin Tuluc, susţine, însă, că prevederea legislativă respectivă nu se aplică, deoarece noile proiecte de hotărâri ar avea conţinut diferit. „Nu e acelaşi conţinut. În vechea hotărâre era vorba de eliberarea din funcţie a lui Ioan Oleleu, pe când acum e vorba de revocare a mandatului, deşi efectul e acelaşi, din punct de vedere juridic, sunt două lucruri diferite. Chiar şi Legea 215 (a administraţiei publice locale - n.red.) face distincţie între cele două, spunând «eliberare din funcţie sau revocare». Eliberarea din funcţie are caracter de sancţiune, trebuie temeinic motivată prin încălcări ale legii, ale Constituţiei etc. şi se adoptă cu două treimi din numărul consilierilor. Din acest punct de vedere, recunosc că vechea hotărâre a fost un pic forţată şi, dacă erau mai atenţi, cei din prefectură o puteau ataca pe fond, pentru că n-avea nici motivaţie nici două treimi din voturi. Pe de altă parte, revocarea mandatului este o decizie în oglindă cu acordarea mandatului. Aşa cum Oleleu a primit mandatul de vicepreşedinte cu jumătate plus unu din volturi, la fel îi poate fi revocat, tot cu jumătate plus unu fără să fie necesară motivarea deciziei. Prin urmare actualul proiect de hotărâre propune o altă măsură, deşi finalitatea e aceeaşi, deci are alt conţinut. Dar, într-adevăr, mă aştept ca PSD să atace invocând acest articol din legea contenciosului", a explicat Tuluc.

Conf. univ.dr. Ovidiu Podaru, avocat specializat în drept administrativ, apreciază că paragraful menţionat din legea contenciosului n-ar trebui să se aplice în această situaţie, dar admite că lucrurile sunt interpretabile. „De la bun început, găselniţa cu revocare - eliberare din funcţie nu ţine, pentru că e acelaşi lucru. Dar, cum hotărârea anterioară a fost atacată în contencios pe procedură şi nu pe fond, noţiunea de «conţinut al actului administrativ» trebuie luată în sens larg, adică să includă şi procedura de adoptare. Scopul prefecturii, atunci când atacă în contencios administrativ, este de evitare a perpetuării unei ilegalităţi. În acest caz a fost vorba de vicii de formă. Or, odată ce viciile de formă au fost înlăturate, ştiu eu, proiectele au fost înregistrate în termenul legal, au fost adoptate cu numărul necesar de voturi ş.a.m.d., nu mai există nici un motiv pentru blocarea unui act apreciat legal pe fond chiar de către juriştii prefecturii. În fond, demersul consilierilor judeţeni urmăreşte tocmai remedierea ilegalităţii, iar gândirea este, dacă putem adopta o hotărâre nouă, respectând condiţiile de legalitate, de ce să mai aşteptăm soluţia instanţei privitor la vechea hotărâre. E, într-adevăr, o situaţie discutabilă, dar personal cred că, în acest caz, nu se aplică respectivele prevederi din legea contenciosului", a explicat Podaru. Acestea sunt, însă, argumente care, eventual, pot fi folosite într-o viitoare pledoarie în instanţă, contestarea şi o nouă blocare din partea PSD fiind mai mult decât previzibile.

Potrivit altor jurişti, o soluţie mai simplă ar fi fost revocarea de către plenul CJ a hotărârilor vechi, sesizarea Prefecturii asupra acestei revocări, Instituţia Prefectului urmând a anula acţiunea în contencios, din acel moment nemaiexistând nici o piedică legislativă în adoptarea unor hotărâri identice. Numai că, atâta vreme cât, până să fie atacate în contencios, vechile hotărâri au produs efecte - timp de aproape o săptămână Oleleu a fost înlocuit în funcţie de Seplecan - aceeaşi lege a contenciosului nu permite revocarea hotărârilor până la un verdict al instanţei. „... actul nu mai poate fi revocat întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice", se spune în art.1 al. (6) al legii menţionate.