Călin Tuluc, candidat PNL Cluj pentru Senat: „Parlamentarul face legi, nu asfaltează, nu face canalizare"
- Scris de Mircea Tatar
- 28 Oct 2016, 17:01
- Politica
- Ascultă știrea
Călin Tuluc este în prezent consilier judeţean din partea PNL iar între anii decembrie 2015 şi iunie 2016 a fost vicepreşedinte al forului administrativ clujean. Are 40 de ani, este avocat de profesie, membru al Baroului Cluj din anul 2007, fiind absolvent al Facultăţii de Drept a UBB. Este dublu licenţiat, pe lângă Drept mai are o licenţă în Teologie Pastorală, tot la UBB. Începând cu anul 2000 a fost membru PD, apoi PDL, iar acum PNL şi este la al treilea mandat de consilier judeţean.
Reporter: Domnule Călin Tuluc, aş începe interviul prin a vă întreba de ce aţi ales să candidaţi pentru o funcţie de parlamentar, sunteţi pe locul 2 pe lista pentru Senatul României?
Călin Tuluc: Cred că era momentul potrivit, sunt la al treilea mandat de consilier judeţean, în bună pate coroborat şi cu expertiza mea de pe urma profesiei, de jurist practicant, ca şi avocat în ultimii şapte ani de zile. Cred că era momentul să fac un pas mai spre partea teoretică a muncii în serviciul public. Dacă până acum am lucrat mai mult şi am parcurs toţi paşii în administraţia publică, de la candidat pe un loc semi-semi-eligibil, la primul mandat în 2008, dacă bine îmi amintesc eram locul 23 pe listă şi am intrat după şase luni în urma alegerilor parlamentare şi a plecării câtorva colegi pe alte funcţii mai importante, am ajuns să exercit un sfert de mandat în executivul Consiliului Judeţean Cluj ca şi vicepreşedinte. Am lucrat în mare parte pe componenta legislativă, ce ţinea de activitatea în consiliul judeţean, şi cred că având în vedere şi vârsta, am 40 de ani, am o familie deja împlinită, cred că era era momentul să fac acum pasul spre partea parlamentară, pentru că nici meseria nu mă acaparase atât de tare, încât să devină prioritară, raportat la activitatea politică.
Reporter: De ce lumea ar trebui să-l voteze pe avocatul Călin Tuluc şi implicit lista PNL Cluj pentru Senatul României?
Călin Tuluc: Mă gândeam retrospectiv într-o zi, din anul 2000 Parlamentul României a avut din Cluj un jurist care a făcut parte din comisiile juridice şi au fost câţiva jurişti care au avut un aport important în Comisiile juridice ale parlamentului. Fie a fost domnul Boc, care şi-a făcut o imagine foarte bună cu prilejul Constituantei care a adoptat modificări la Constituţie în anul 2003, l-am avut pe Daniel Buda, cel ce a condus Comisia juridică care a „produs" celebrele coduri după care justiţiabilii lucrează la acest moment, toate cele patru coduri (n.red. - civil, de procedură civilă, penal, de procedură penală) au fost redactate sub conducerea Comisiei Juridice exercitată de domnul Daniel Buda, a fost Alin Tişe care a făcut parte din Comisia de Cod Electoral., în calitate de senator. Partea dreaptă a spectrului politic din Cluj a avut un reprezentant de frunte care a făcut parte din comisiile care au avut un rol important pentru modificările legislative pe parcursul acestor 16 ani. Dacă vă uitaţi pe listele de candidaturi, să zicem cele considerate relativ eligibile, cred că sunt singurul jurist. Cred că ar fi fost oportun şi obligatoriu pentru partid, pentru PNL să trimită un jurist în parlament, şi cred că acesta poate fi un alt argument pentru candidatura mea la parlament.
Călin Tuluc: Fiecare partid are uscăturile lui
Reporter: Sunteţi pe lista PNL, proveniţi din vechiul PDL, sunteţi un partid mai mare acum, dar, la Cluj, PNL-ul vechi a avut nişte probleme în ultimii patru ani, mai ales prin modul defectuos în care a gestionat Consiliul Judeţean Cluj. Nu vreau să intrăm în detalii dar amintim doar scandalul de corupţie din jurul lui Horea Uioreanu şi multe proiecte blocate de care v-aţi lovit şi dumneavoastră când aţi ajuns vicepreşedinte în forul judeţean. Cum veţi răspunde dacă o să vi se ceară explicaţii despre acest lucru?
Călin Tuluc: Acum, ca să revin la o formulare mai frivolă şi des utilizată, fiecare partid are uscăturile lui. Important este cum reuşeşti să gestionezi acele situaţii. Se întâmplă accidente de parcurs şi cred că au fost nişte accidente de parcurs care provin oarecum dintr-o istorie a felului în care încă funcţionează partidele, a modului în care îşi selectează reprezentanţii de frunte care urmează să ocupe funcţii publice importante fie la nivel local, fie la nivel naţional. Din punctul meu de vedere nu poţi să-ţi închipui un partid care să nu aibă şi personaje, să zic, cu defecte, personaje care să ia decizii proaste, care să nu fie întru-totul calificate pentru ceea ce partidul le propune să facă. Ştiu o vorbă, profesorul Hărdău mi-o spunea când eram încă tânăr în partid, şi era acea efuziune la acel moment, undeva în 2004-2008, când toată lumea spunea că trebuie să lăsăm locul tinerilor: „Dacă vrei să verifici calitatea şi caracterul unui tânăr, dă-i putere şi vezi ce face cu ea." Din păcate, această modalitate de a verifica caracterul şi calităţile unui tânăr comporta nişte riscuri, în sensul în care dacă-i dădeai puterea şi o gestiona prost, automat tot ceea ce făcea acel tânăr, şi am avut exemplul celebru cu colegul Mihai Seplecan, se răsfrânge asupra partidului. De aceea, întorcându-mă la întrebarea de început, cred că important este cum a reacţionat partidul şi cred că până la urmă partidul a reacţionat sănătos, chiar dacă a durat puţin timp, dar a luat deciziile care trebuiau luate şi încet încet a reuşit să amelioreze toate efectele negative care au decurs din acest tip de alegere.
Reporter: Ce proiect sau proiecte de lege credeţi că ar trebui promovate cu prioritate în parlament?
Călin Tuluc: Având în vedere că am lucrat foarte mult în ultima vreme cu două componente principale, administraţia publică, pe de o parte şi munca ca şi jurist pe de altă parte, ariile mele de care mă voi preocupa mai mult cred că vor fi acestea două. Pornind oarecum de la principiile enunţate de domnul Cioloş pe care le-a prezentat în platforma domniei sale şi cred că acele principii vor constitui coloana vertebrală a viitorului program de guvernare, cred că nu sunt soluţii miraculoase care trebuie adoptate, dar sunt câteva chestiuni care sunt absolut necesare. Şi m-aş duce de la idei generale, de la o legislaţie generală care trebuie adoptată, de exemplu mă gândesc la digitalizarea a tot ceea ce înseamnă administraţia publică, în special în relaţia cu beneficiarii serviciilor publice. Cred că trebuie să facem pasul acesta până la capăt. Guvernul a început aţi văzut cu celebra comisie de tăiat hârtii şi după aceea cu acel program iniţiat de premier cu intershipul studenţilor şi specialiştilor IT prin care să identificăm instrumente digitale de comunicare între instituţii. Tehnologia informaţiei în România este foarte bine dezvoltată, suntem competitivi la nivel mondial. Cred că ar trebui să fructificăm această dezvoltare şi cred că ar fi un pilon principal pe toate componentele, şi aici pot să spun aşa, de la digitalizarea instrumentelor juridice, raportat la justiţiabili, adică hotărârile judecătoreşti să fie accesibile tuturor care interacţionează cu sistemul de justiţie, mergând spre administraţia publică, acel celebru concept de Birou unic. Adică să creăm acele structuri care să preia o cerere, iar tot ceea ce trebuie ataşat acelei cereri să fie gestionat între instituţii, să nu purtăm cetăţeanul pe zece mii de drumuri după zece mii de avize, iar pe de altă parte să impunem doar acele avize care sunt necesare. Cred că pe aceste componente este mult de lucru, este multă legislaţie care trebuie adoptată şi implementată şi pe acestea m-aş axa eu cel puţin în prima parte, raportat şi la programul de guvernare.
Călin Tuluc: Parlamentarul de Cluj poate să insiste pentru finanţarea Autostrăzii Transilvania
Reporter: Domnule Tuluc, poate un parlamentar clujean să facă lucruri concrete pentru Cluj? Pentru că am avut de-a lungul timpului tot felul de promisiuni, iar ulterior nimeni nu a mai pus în practică acele promisuni.
Călin Tuluc: Poate. Dar aici cred că revenim la acea distincţie clară, ce face parlamentarul? Trebuie prima dată să vedem care este fişa postului. Parlamentarul face legi, parlamentarul nu asfaltează, nu face canalizare, nu introduce curent electric sau apă în ultimul cătun din judeţ, nu este treaba lui, este treaba autorităţilor locale şi eventual treaba Guvernului. Dar parlamentarul legiferează. Într-adevăr sunt elemente punctuale prin care parlamentarul poate interveni. Vă dau două exemple punctuale. Masterplanul pe transport. Parlamentarul de Cluj, indiferent de culoarea politică, ar fi avut o oportunitate să susţină o chestie punctuală, prin aprobarea acelor modificări, chiar s-a aprobat, dar mai mult prin lobby-ul făcut de către Guvern, la Masterplanul de transport, pentru centura ocolitoare de Sud a Clujului.
Reporter: E foarte bun exemplul. Pentru asemenea obiective strategice ar trebui să vedem un front comun al tuturor parlamentarilor de Cluj, indiferent de culoarea politică.
Călin Tuluc: Aşa este. Acel memorandum al Masterplanului pe transport era atributul parlamentarilor, el a fost aprobat în Camera Deputaţilor şi în Senat, trebuia să fie, chiar dacă era iniţiat de guvern. Un alt exemplu, discutăm Bugetul şi discutăm proiectele de infrastructură mare care sunt finanţate direct din bugetul de stat, de exemplu finalizarea autostrăzii Transilvania până la Borş. Ei, în momentul în care discuţi bugetul, parlamentarul de Cluj poate să insiste, pentru că mai ales pe aceste proiecte, avem toate actele semnate, avem toate licitaţiile făcute, lipseşte finanţarea suficientă ca să le terminăm mai repede.
Reporter: În programul electoral al PNL apar tot felul de promisiuni, alocaţii mai mari pentru copii, salarii mai mari pentru medici, salarii mai mari pentru profesori. Sunt ele fundamentate, vor putea fi puse în practică?
Călin Tuluc: Acestea sunt elemente cu componentă economică, niciodată nu au lipsit din oferta electorală a tuturor partidelor care au participat vreodată la alegeri. Cred că cei care s-au ocupat de programul de guvernare au făcut nişte calcule, problema României nu este neapărat lipsa de resurse. Eu cred că noi avem o problemă în ceea ce priveşte transparenţa în tot ce înseamnă activitate economico-socială. De ce? O transparenţă cât mai mică pune o umbră peste toate procedurile prin care se cheltuie bani. Poate dacă am crea o paradigmă în care transparentizăm toate componentele, inclusiv sănătate, educaţie, achiziţii publice, administraţie publică şi modalitatea prin care se constituie resursele şi prin care se cheltuie resursele, pentru că noi acolo pierdem, la cheltuirea resurselor, avem foarte multe resurse cheltuite ineficient, cred că am putea să argumentăm şi să oferim suficiente argumente pentru acele creşteri pe care le propunem, să nu pară nerealiste sau nefezabile. În primul rând sunt necesare şi e şi un principiu economic, dacă ai salarii mai bune, oricum cresc pe orizontală şi taxele care merg spre stat. Avem exemplul de anul acesta, au crescut salariile în sistemul sanitar cu 25 % şi dacă ne uităm la deficitul bugetar la 8 luni, avem deficit bugetar de -0,5, noi trebuie să ne încadrăm în - 2 la finalul anului. Deci, se poate. Cheltuielile în investiţii au crescut faţă de anul trecut, deci, dacă ai o echipă guvernamentală care judecă şi cheltuie judicios resursele pe care le are la dispoziţie, poţi să asiguri şi aceste măriri de salarii şi de venituri astfel încât să nu ai la un moment dat acea presiune din partea populaţiei sau a contribuabilului mic asupra bugetului de stat.
Călin Tuluc: Clujul şi-a făcut treaba în cazul Spitalului Regional de Urgenţă
Reporter: Mi-a venit acum în minte un alt obiectiv strategic al Clujului şi al regiunii, Spitalul Regional de Urgenţă. Vă întreb dacă aici vreţi să vă concentraţi în vreun fel, în condiţiile în care există bani aprobaţi de UE, pentru 3 spitale regionale, dintre care unul la Cluj, şi încă totuşi proiectul nu demarează, pentru că actele nu sunt gata?
Călin Tuluc: Din punct de vedere al autorităţilor locale de la Cluj, toată treaba a fost făcută. Clujul a predat toate actele necesare, a fost predat şi terenul către Ministerul Sănătăţii. Din păcate, aşa a fost creat acel mecanism de finanţare a celor 3 spitale regionale de urgenţă, şi anume la pachet. Ori acel pachet cuprinde trei zone, Iaşi, Craiova şi Cluj, toate trei trebuie să fie gata la acelaşi nivel şi toate trei mai presupun o activitate care ţine de Ministerul Sănătăţii, adică creionarea şi finalizarea structurii serviciilor de sănătate, pentru că acele proiecte vor trebui să aibă o hartă clară a serviciilor medicale care vor fi prestate în acea locaţie. Aici suntem. Acum, este de competenţa Executivului, nu este de competenţa nici a autorităţilor locale, nici a parlamentului în sine, mecanismul este creat, în măsura în care aceste acte sunt depuse...
Reporter: Da, dar, iertaţi-mă, un parlamentar poate să vină să interpeleze ministrul Sănătăţii, poate să facă declaraţii şi conferinţe de presă în care să ceară urgentarea procedurilor.
Călin Tuluc: Aşa este, poate să facă acest lucru. Poate să întrebe dacă nu poate fi defalcată această investiţie, în sensul în care dacă ai un obiectiv care poate intra în construcţie efectiv, să-i dai drumul. Bun, interpelezi un ministru al Sănătăţii, de ce nu daţi drumul la acea licitaţie pentru construcţia spitalelor, pentru că practic, asta ar mai trebui să facă, problema mai apare cu celelalte două locaţii, şi ministrul îmi va răspunde „Domnule, eu vreau să încep dar trebuie să am terenul de la Craiova şi de la Iaşi". Ne întoarcem la acest ping-pong...
Călin Tuluc: Reforma administraţiei va fi inevitabilă
Reporter: E un cerc vicios. Poate şi aici, în domeniul administraţiei publice atât parlamentul cât şi guvernul ar trebui să gândiţi un plan de descentralizare, de reformare a acestei zone. Premierul Cioloş a şi criticat aşa voalat ritmul lent de reformare a administraţiei. Ar trebui să fie mai operative, mai funcţionale aceste instituţii.
Călin Tuluc: Vedeţi, Polonia a făcut descentralizarea şi reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv a organelor administraţiei publice locale, în primii doi ani de la celebra revoluţie din 1989.Au luat o decizie dureroasă la acel moment şi au făcut-o. La noi s-a tergiversat tot timpul, din păcate partidele fiind create în aşa fel înct structura de bază a partidelor sunt primarii. Există poate şi o inerţie foarte mare şi o reţinere din partea decidenţilor politici care sunt oarecum mandatarii primarilor, să ia această decizie, însă va fi inevitabilă. Stăm şi ne uităm, avem 3200 de primari şi de primării, poate din acestea avem să zicem 1500 din ele care se pot întreţine cu tot ceea ce înseamnă funcţionare şi poate o bucăţică mică pentru investiţii. Restul sunt dependente de resursele financiare de la bugetul central. Va trebui să rupem pisica în două şi cu privire la aceste elemente şi să găsim cele mai bune decizii. În paralel cu această reorganizare teritorială trebuie să ducem până la capăt şi această descentralizare, avem mult prea multe agenţii şi instituţii centrale, care gestionează tot felul de domenii care sunt locale, au incidenţă şi impact local. Trebuie să dăm atribuţiile, potrivit principiului subsidiarităţii, celui care poate să le rezolve cel mai repede, adică, autorităţilor judeţene sau primăriilor, şi după aceea putem să le partajăm.
Călin Tuluc: Dacian Cioloş nu este un politician politicianist
Reporter: De ce Dacian Cioloş premier? Sunteţi un susţinător al acestei formule?
Călin Tuluc: Categoric.
Reporter: Care sunt argumentele?
Călin Tuluc: Cred că în primul rând Dacian Cioloş nu este un politician politicianist. Dacă îl vedeţi, în comunicarea publică, în comunicarea directă, este acelaşi. Este un om de bun simţ, este un om care nu promite că rezolvă o problemă. Şi vă spun că am fost la Prefectura Cluj într-o întâlnire cu premierul, cu Ministrul Economiei, cu prefectul, cu primarul, în care am cerut proiectele pentru Cluj. Nu promite, nu acceptă să intre în capcanele ridicate de politicieni pe diverse chestiuni sensibile, şi ca premier şi ca om simplu, este acelaşi. Cred că este un model pentru ceea ce ar trebui să însemne şi să fie reprezentanţii partidelor în guvern., care să aşeze ţara pe următorii 4 sau 8 ani de zile, ca după aceea, cei care vin, să urmeze acelaşi model.
