Cu cine îşi vor împrospăta clujenii garnitura de parlamentari
- Scris de Valentin Malaescu
- 12 Iul 2016, 18:52
- Politica
- Ascultă știrea
După ce am încercat să aflăm (aici) care parlamentari de Cluj vor candida pentru a-şi prelungi mandatele în fosta Casă a Poporului, noua provocare a ZIUA de CLUJ este aceea de a vă oferi numele posibililor parlamentari debutanţi care îi vor reprezenta pe clujeni la Bucureşti.
Conform rezultatului votului politic din 5 iunie, cele mai multe mandate (posibil jumătate) ar reveni PNL. Nu e de mirare, aşadar, că la liberali e şi cea mai mare inflaţie de potenţiali candidaţi şi discutăm de ocupanţii locurilor eligibile, nu de candidaţi puşi acolo doar ca să fie lista cu oameni. Conform calculelor, liberalii ar putea obţine cinci mandate de deputat şi două de senator. Un mandat de senator şi unul de deputat sunt deja acontate de actualii ocupanţi ai funcţiilor Marius Nicoară, respectiv Adrian Oros.
Pentru cel de-al doilea posibil mandat de senator există, în acest moment, un singur nume luat în calcul, cel al consilierului local, fost prefect al judeţului, Florin Stamatian. „Până la toamnă atâta apă mai curge pe Someş... Într-adevăr au existat nişte discuţii, dar sunt foarte multe condiţii care trebuie îndeplinite şi nici dorinţa nu-i maximă. Mi-au spus unii că ăsta-i ultimul tren pentru mine, dar trebuie să văd care-s condiţiile, ce se poate face acolo. Mai vedem", a declarat Stamatian.
Singurul care afirmă tranşant că îşi va depune candidatura pentru Camera Deputaţilor este fostul primar al Turzii, Tudor Ştefănie. Dorinţa de a candida şi-au mai recunoscut-o alţi doi liberali, preşedinta organizaţiei de femei, Mihaela Suciu şi consilierul local Giacomo Dreoni. „Există intenţie din partea mea, mai vedem, drumul încă e lung", a spus acesta din urmă.
Garanţii pentru un loc eligibil a primit, însă, vicepreşedintele consiliului judeţean Marius Mânzat, care rămâne, totuşi, circumspect. „Eu am o vârstă, până nu văd ceva ştampilat, nu cred. Nu de alta, dar sunt păţit. Sigur, există discuţii, în principiu, care probabil se vor concretiza dacă se va ţine toată lumea de cuvânt", a spus Mânzat.
Un alt loc eligibil se pare că i-a fost oferit proaspătului viceprimar Dan Tarcea. Acesta, însă, pare înclinat să-şi continue munca în subordinea lui Emil Boc. „Încă nu e clar, nu sunt hotărât, dar probabil voi rămâne viceprimar", a afirmat Tarcea. Surse din PNL spuneau că aceeaşi ofertă ar avea-o la dispoziţie şi fostul viceprimar Radu Moisin. „Nu candidez la alegerile parlamentare", a tranşat, însă, acesta, lucrurile.
În mod normal, un mandat de deputat ar trebui să fie pus deoparte pentru Rareş Niculescu, asta în cazul în care Vasile Blaga îşi va respecta promisiunea pe care i-a făcut-o atunci când i-a cerut să renunţe la un nou mandat de europarlamentar în favoarea lui Daniel Buda. Se pare, însă, că Niculescu nu a primit încă nici un semn că Blaga îşi va respecta cuvântul dat. „Indiferent de poziţia pe care o voi avea, planurile mele de viitor rămân legate de PNL şi de echipa de la Cluj", s-a limitat să comenteze fostul eurodeputat.
Un alt nume luat în calcul pentru un loc eligibil pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor este cel al omului de încredere al lui Marius Nicoară, Mircea Abrudean, dar nici pe el nu-l prea trage aţa spre parlament. „Au fost discuţii, nu s-a stabilit nimic dar nu cred că mă duc, nu sunt convins că vreau asta. Am alte proiecte care s-ar bloca dacă le-aş abandona", a declarat Abrudean.
La PSD situaţia e mai complicată. În principiu, ar trebui să existe un candidat sigur pe post, actualul deputat Cornel Itu. Numai că acesta nu e în graţiile noii conduceri impuse de Dragnea la Cluj. Itu n-a fost cooptat în noua structură de conducere a organizaţiei judeţene şi, mai mult, a fost delegatul protestatarilor la întâlnirea cu Dragnea, în tentativa de a-l determina să-l înlocuiască pe Horia Nasra din fruntea PSD Cluj sau măcar să impună organizarea alegerilor interne de îndată. Pe de altă parte, Nasra şi-ar asuma un risc imens dacă l-ar lăsa pe dinafară pe cel care controlează principalul fief electoral al PSD din judeţ.
Conform votului politic de acum o lună, social-democraţii ar putea obţine trei mandate de deputaţi şi unul de senator, numai că în acest moment există extrem de puţine certitudini. Cel mai sigur candidat eligibil pare a fi, în acest moment, consilierul judeţean Laura Chiorean, care şi-a manifestat de multă vreme intenţia de a ajunge în parlament şi face parte şi din echipa de conducere a lui Nasra. Chiorean nu a putut fi contactată.
Alţi doi posibili candidaţi ar fi consilierul judeţean Vladimir Mătuşan, care spune că nu s-a gândit încă la un asemenea proiect şi fostul purtător de cuvânt al PSD Gabriela Ciot. „Să vedem ce strategie are partidul şi care vor fi candidaţii cu şansele cele mai mari de reuşită. Vrem să schimbăm strategia să ne deschidem spre mediul universitar. Rămâne de văzut care vor fi candidaţii selectaţi de domnul preşedinte Nasra şi aprobaţi de domnul Liviu Dragnea", s-a limitat să comenteze Ciot.
Nasra evită să spună dacă personal e interesat de o posibilă candidatură şi spune că lista de candidaţi e ultima, în acest moment, pe lista sa de priorităţi. „Deocamdată trebuie să organizăm foarte bine organizaţia municipală, apoi să stabilim responsabilii zonali în tot judeţul pentru campania din toamnă. Acum e momentul muncii în PSD Cluj, listele, în septembrie, octombrie, cu cât mai târziu, cu atât mai bine", a spus Nasra.
Votul din iunie spune că ultimele două mandate de deputat şi ultimul mandat de senator ar reveni UDMR. Mate Andras Levente ar putea să-şi conserve mandatul de deputat, în vreme ce Laszlo Attila e nehotărât în privinţa unei noi candidaturi pentru Senat. Revenirea la votul pe listă se pare că nu-l mai mobilizează mpe fostul senator Eckstein-Kovacs Peter. „Parlamentul mă interesează aşa, la modul abstract. Nu mai vreau să candidez", a afirmat Eckstein.
În schimb, şeful UDMR Cluj, consilierul local Csoma Botond, admite că ar fi interesat de o candidatură la Camera Deputaţilor. „Nu m-am decis încă, aştept să vedem sâmbătă, la CRU, regulile competiţiei interne şi probabhilo săptămâna viitoare voi lua o decizie", a spus Csoma. Trebuie spus că la UDMR, atât la alegerile locale cât şi la cele parlamentare, ordinea pe listele de candidaţi se stabileşte exclusiv în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare candidat în Adunarea Generală a organizaţiei.
