Dezbatere româno-germană la UBB despre Schengen şi zona Euro. "Politicienii să nu mai fie politruci"

Dezbatere româno-germană la UBB despre Schengen şi zona Euro.
Un fost premier, un fost vicepremier , diplomaţi români şi germani, oameni de afaceri, politicieni şi cadre didactice au fost prezenţi vineri la Cluj, în Aula Magna a UBB, la dezbaterea „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană".

Printre invitaţi s-au aflat Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România și omologul său Emil Hurezeanu, Vasile Puşcaș, fost negociator-şef al României cu UE, Vasile Dâncu, fost vicepremier, Dragoș Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane- AHK, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, Daniel Buda, europarlamentar PNL.

S-a discutat despre obiectivele importante de politică externă ale României, precum aderarea la Schengen şi trecerea la moneda Euro, dar şi despre reformarea şi viitorul UE.

Zona euro şi Schengen, teme deschise pentru România

Cord Meier-Klodt, ambasadorul Germaniei în România, a spus că atât aderarea la zona euro cât şi intrarea în spaţiul Schengen sunt teme deschise şi că depinde doar de România să îndeplinească condiţiile cerute pentru a putea intra aici. Omologul său român Emil Hurezeanu a afirmat că ţara noastră este cea mai mare ţară periferică a UE, care nu-şi pune problema despărţirii de construcţia europeană, ci se pronunţă pentru solidaritate.

Fostul premier Emil Boc a fost mult mai tranşant în ceea ce priveşte obiectivele mari de politică externă ale României.

Emil Boc: "Aderarea e una, integrarea e alta"

"Dacă România nu se va trezi, degeaba încercăm să evităm că nu există o Europă cu două viteze, ea funcţionează deja, dar ea se va accelera, dacă România nu-şi va face un plan foarte coerent şi precis de a intra în zona euro, va fi, aşa cum spunea domnul Hurezeanu, într-o zonă de liber schimb. De aceea după părerea mea cel mai important proiect de ţară pe care îl are România astăzi este proiectul finalizării integrării în Uniunea Europeană, aderarea e una, integrarea e alta, suntem departe de a finaliza procesul de integrare europeană. Iar dacă această componentă care ţine de zona euro nu se va finaliza cu un obiectiv coerent al guvernanţilor, Guvern-BNR-Parlament, o decizie coerentă şi care să stabilească calendarul de urmat, riscăm toate şansele să rămânem într-o zonă de liber schimb. Când eram la guvern exista un asemenea plan corelat cu BNR, de integrare în 2013-2015 în zona Euro. Depinde numai de noi", a declarat primarul Clujului la dezbaterea de la UBB.

"În UE va fi o diferenţiere de acum încolo"

Fostul negociator şef cu UE în perioada 2000-2004, profesorul clujean Vasile Puşcaş a spulberat şi mitul potrivit căruia România ar îndeplini toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen şi a susţinut că după aderarea din 2007 politicienii români nu au mai fost precocupaţi de integrarea deplică a ţării în structurile europene.

"Românii au o meteahnă, în loc să fructifice crizele, au şi o proastă gestionare a succesului, nu mai vorbesc cum se gestionează criza...Ceea ce va fi de acum încolo în UE va fi o diferenţiere. Nu vor fi două viteze, sunt trei, poate chiar patru. Dacă vorbim de două viteze, ele sunt deja în interiorul zonei Euro, mai suntem şi noi ceilalţi pe afară, şi noi suntem diferenţiaţi. Una este aderarea, alta este integrarea.

Liderii politici români nu au avut în vedere integrarea României în UE, după 2007. Ce însemna Schengen? Nu însemna doar îndeplinirea criteriilor tehnice, ci însemna abilitatea de a aplica politica Schengen. Iar încrederea nu o dădeau numai poliţiştii de la frontieră, ci o dădeau în primul rând politicienii", a arătat Vasile Puşcaş.

Fostul negociator-şef cu UE, Vasile Puşcaş: "Politicienii ar trebui să nu mai fie politruci"

"Acum e greu să spunem care vor fi criteriile de aderare la Euro. O să găsim cumva o rezolvare. Dar ar trebui ca politicienii să nu mai fie politruci. Ar trebui să fie oameni politici, oameni de stat care să se adune şi să spună cum spune primarul din Bruxelles, nu contează cine vine la putere, avem un program politic pe 10 ani, şi el este amendat doar cu ceva nou, cu ceva pozitiv. Vedeţi, îi criticăm, dar speranţa în ei ne este, ei, oamenii politici trebuie să se adune şi să spună iată ce trebuie să facem pentru a intra în zona Euro. Trebuie să intrăm cât mai repede şi trebuie să facem un efort extraordinar, cum am făcut între 2000-2004 în pregătirea aderării",a mai afirmat Vasile Puşcaş.

Fostul negociator cu UE a vorbit şi de o altă problemă majoră cu care se confruntă ţara noastră, şi anume criza forţei de muncă calificate, care, în opinia sa, se va acutiza în perioada următoare.
"Peste 3 milioane de români au plecat pentru că nu au găsit Europa la ei acasă. De aceea au plecat, nu de bine au plecat, nu că au vrut să fie migratori. Au plecat fiindcă li s-a promis Europa şi nu a venit Europa la ei acasă. O să avem în următorii 5 ani un deficit al forţei de muncă foarte mare, care va dăuna dezvoltării durabile", a punctat profesorul Vasile Puşcaş.

Ne punem singuri piedici în accesarea fondurilor UE

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a abordat un altă problemă cu care se confruntă românii, birocraţia uriaşă impusă în primul rând de Guvernul României în procedura de atragere a fondurilor europene.

"Noi ne punem piedici pe care ceilalţi nu le înţeleg. De ce România este singura ţară care mai trimite documente în format de hârtie la Bruxelles? De ce să punem un proiect în 15.000 de pagini când alţii îl fac într-o sută? (...) Bruxelles-ul este printre oameni, şi cel mai bun exemplu este Brexitul. Cel mai consistent vot pentru Brexit a fost dat în acele zone în care au fost mai multe investiţii cu fonduri europene. Din păcate nu ştim să ne facem vizibili în ceea ce priveşte avantajele Uniunii Europene în viaţa noastră de zi cu zi", a afirmat europarlamentarul Daniel Buda.

Dezbaterea a fost moderată de Moise Guran şi a avut loc în cadrul Festivalului de Toamnă al Economiei Germane- Herbstfest, organizat de Clubul Oamenilor de Afaceri de Limbă Germană din Transilvania de Nord, Oktoberfest-ul Clujului, ajuns deja la a șasea ediție, ce are loc în Piața Unirii din Cluj-Napoca între 29 septembrie şi 1 octombrie.

 

 

Comenteaza