Breaking news Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute

Elena Udrea, condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute

Elena Udrea a fost condamnată la 6 ani de închisoare cu executare în dosarul Gala Bute. Decizia e definitivă.

Un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins joi, ca nefondate, contestaţiile în anulare depuse de Elena Udrea şi ceilalţi inculpaţi din dosarul Gala Bute, fostul ministru al Turismului urmând să execute condamnarea de 6 ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

Udrea a mai fost condamnată în dosarul Gala Bute în 2018, când se afla în Costa Rica, unde a cerut statutul de refugiat.

În acelaşi dosar, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, are de executat o condamnare de cinci ani, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.

Pe de altă parte, a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton, pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei.

Pedepsele din acest dosar au fost suspendate în decembrie 2018, după ce Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la Instanţa supremă, iar sentinţa definitivă în dosarul Gala Bute a fost dată de un complet nelegal.

Practic, prin respingerea contestaţiei în anulare, Instanţa supremă a aplicat o hotărâre a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă sunt anulate sentinţele în dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români au confirmat supremaţia dreptului UE asupra dreptului intern, prin neaplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale.

Avocatul care a apărat-o pe Elena Udrea este Tudorel Toader, fost ministru al Justiţiei şi fost judecător la Curtea Constituţională.

Trebuie menţionat că DNA a avut o poziţie ambiguă în acest caz.

Astfel, la dezbaterile pe fond care au avut loc luni, procurorul de şedinţă a fost de acord cu admiterea contestaţiei în anulare şi rejudecarea dosarului în apel, după care DNA a trimis miercuri în instanţă concluzii scrise, "pentru evitarea oricăror neclarităţi", în care solicita aplicarea deciziei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) şi, "în caz contrar", respingerea contestaţiilor în anulare.

În iunie 2018, Elena Udrea a mai fost obligată atunci să plătească aproape 3 milioane de euro, respectiv 8.116.800 lei cu titlu de despăgubiri civile, către Autoritatea Naţională pentru Turism şi să achite 600.000 euro către martorul Corin Boian şi 300.000 euro către martorul Adrian Gărdean. În plus, instanţa a dispus confiscarea în folosul statului de la Udrea a sumelor de 695.367 lei şi 296.076 lei.

Udrea a fost reținută de Interpol în Costa Rica, în octombrie 2018, unde a fost încarcerată. A fost eliberată în decembrie 2018, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, care a hotărât că sunt ilegale completurile de 5 judecători de la instanţă supremă, iar în iulie 2019 s-a întors în România.

Odată revenită în țară, Udrea şi ceilalţi inculpaţi au apelat la căi extraordinare de atac - contestaţie în anulare şi recurs în casaţie - prin care solicitau anularea condamnărilor şi reluarea judecării dosarului.

Ulterior, judecătorii de la Instanţa supremă au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări, care se referă la posibilitatea unei instanţe naţionale de a nu aplica o decizie a Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunităţii europene.

În decembrie 2021, CJUE a stabilit că judecătorii naţionali pot ignora o decizie a Curţii Constituţionale, dacă prin aceasta sunt anulate sentinţe definitive în dosarele de fraude cu fonduri europene. CJUE a amintit de principiul supremaţiei dreptului comunitar asupra dreptului intern.

În dosarul Gala Bute, Udrea este acuzată că a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza