Mai mulţi intelectuali români, între care şi rectorul UBB, semnează o scrisoare deschisă pentru a convinge că în România nu are loc o lovitură de stat

Printre semnatari se numără profesorul Ladislau Gyemant, directorul Institutului de Iudaistică de la UBB, dar şi profesorul Ovidiu Pecican, de la Facultatea de Studii Europene a UBB, profesorul Michael Shafir de la aceeaşi universitate, şi editorialistul ZIUA de CLUJ Octavian Hoandră.

"Suntem un grup de intelectuali români - savanți, universitari, cercetători în domeniul științelor fundamentale, aplicative și umaniste, scriitori și artiști. Unii suntem veterani ai mișcării democratice din România, alții - reprezentanți ai unor generații mai tinere, dar toți suntem apărători fervenți ai valorilor europene. Mulți dintre noi nu sunt implicați în niciun fel în politică; unii au afilieri și simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice și statul de drept, așa cum am făcut-o mereu începând decembrie 1989", arată scrisoarea deschisă.

"Suntem acum profund îngrijorați de reacțiile externe la recentele evenimente politice din țara noastră. Sperăm că această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepții eronate cu privire la situația curentă și va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci suntem profund preocupați de recentele acuzații care pretînd că Parlamentul și Guvernul României ar fi subminat statul de drept și independența justiției în încercarea de a-l demite pe președintele Traian Băsescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanți de seamă ai Uniunii Europene își exprimă poziția ignorând un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pârș. Această poziție nu a putut fi formulată decât pe temeiul unor informații înșelătoare sau incomplete cu privire la adevărată natură a situației din România..

Va rugăm să ne permiteți că, folosind experiență noastră de cercetare și cunoașterea directă a climatului politic din țara noastră să va prezentăm doar câteva puncte pe scurt:

- Curtea Constituțională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituție unde numirile se fac politic și care are că unică vocație arbitrajul în chestiuni constituționale.

- Curtea Constituțională a recunoscut că, substituindu-se Primului Ministru, Președintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separației și echilibrului puterilor. Guvernul României nu a mai răspuns în față Parlamentului, așa cum se întâmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în față Președintelui, că în Federația Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci când majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de câte ori există riscul unei opinii disidente. În consecință, așa cum a recunoscut-o Curtea Constituțională, suspendarea Președintelui este conformă cu Constituția României și urmează să fie confirmată sau nu de un referendum național, organizat deasemenea în strictul repect al legii.

Președintele Băsescu vorbește deschis și liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiției constituționale a Președintelui României că mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care Președintele Băsescu își înțelege competențele:
- In 2009, Parlamentul a votat o motiune de cenzura impotriva guvernului, care a fost demis in conformitate cu legea. Presedintele a refuzat sa accepte propunerea majoritatii, cum se cuvenea, si nu l-a desemnat drept Prim Ministru pe dl. Klaus Johannis, Primarul Municipiului Sibiu, sustinut de o larga majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca sa fie sigur ca o echipa favorabila ii va organiza realegerea ca Presedinte al României.

- Presedintele a declarat in direct intr-un interviu televizat ca i-a numit din proprie vointa pe cei doi sefi ai Serviciilor Secrete, care, in conformitate cu legea, trebuie sa fie numiti de Parlament. De curand a adaugat ca "aproape s-a decis" cu privire la persoana viitorului Procuror General, care in conformitate cu legea este propus de catre Ministrul Justitiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent.

- Acum cateva zile, Presedintele i-a povestit in direct unui reporter TV ca, atunci cand Cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a intrebat daca exista in Constitutia Romaniei reglementari privitoare la suspendarea Presedintelui, el i-a raspuns ca nu, nu exista. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum sa lasam soarta tarii noastre in asemenea maini? Articolul 95 al Constitutiei Romaniei este explicit, si defineste procedura de suspendare, de la initierea ei la sfarsitul procesului; faptul ca in Constitutia Germaniei sau a oricarui alt stat din Uniune Europeana ￢ nu exista o asemenea prevedere nu are nicio semnificatie in aceasta materie", sunt argumentele semnatarilor.

"Iată de ce, în ultimii ani, cetățenii obișnuiți ai României au devenit tot mai îngrijorați de acțiunile întreprinse de Președintele Băsescu și de apropiații săi. Ei au fost votați pe bază unui program de justiție, echitate și bunăstare a cetățenilor. Dimpotrivă, Președintele însuși a asumat un rol executiv direct când a inițiat tăieri sălbatice ale salariilor și pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători și funcionari publici, decimând astfel clasă mijlocie în formare. În același timp, fondurile publice care plăteau pe clienții partidului dominant au crescut an de an, în disprețul retoricii de austeritate generală.

Poate încă și mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranță printre susținătorii Președintelui. Lideri ai partidului care îl susține au declarat că minoritatea Romă din România este "genetic programată" să încalce legile. Ni se repetă constant ï¿¢ în ecou cu declarațiile Președintelui ï¿¢ că idealul european al unei societăți care garantează o viață decentă pentru toți este perimat, și ar trebui să fie înlocuit de o societate "competitivă" în care doar cei mai adaptați și mai puternici să supraviețuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene așa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani.
Acestea sunt doar câteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarnă trecută demonstrații civice în peste 60 de orașe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptul că societatea românească refuză intoleranță și discrepanțele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adânci în societatea românească, sunt vibrante și pline de viață.

Apreciem din toată inimă timpul și preocuparea pe care le cheltuiți pentru examinarea contextului pe care l-am evocat, și care privește climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declarațiile Dvs de susținere a democrației în România vor reflectă de asemeni aceste fapte complexe, și că, împreună, putem continuă să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper și tolerant deopotrivă pentru România și pentru Uniune Europeană", au mai arătat semnatarii.