PNDL II la Cluj, vorbe multe, bani puţini. O singură primărie din judeţul Cluj a primit bani în 2017

PNDL II la Cluj, vorbe multe, bani puţini. O singură primărie din judeţul Cluj a primit bani în 2017
Lansat cu mare pompă anul trecut, Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) II se încurcă în birocraţie şi în calcule electorale.

La sfârşitul anului trecut, deputatul PSD de Cluj Cristina Burciu îl întreba pe ministrul Dezvoltării în ce stadiu se află finanţarea pentru proiectele eligibile din judeţul Cluj, în cadrul PNDL începute în 2017 (PNDL II), derulat de Guvernul României în toată ţara, pentru perioada 2017-2020.

177 de obiective, 66 de contracte, o singură plată în 2017

Din răspunsul ministrului Paul Stănescu aflăm lucruri interesante despre cum merge acest program în Cluj. Din totalul celor 177 de obiective de investiţii din judeţ, în valoare totală de 670 de milioane de lei, până în luna ianuarie 2018, au fost încheiate doar 67 de contracte de finanţare multianuale.

Şi mai trist este faptul că, din cele 67 de contracte încheiate până la finalul anului 2017, doar pentru o unitate administrativ teritorială (!) din judeţul Cluj s-a efectuat transferul sumelor alocate de la bugetul de stat pentru finanţarea obiectivelor de investiţii prin PNDL II, respectiv pentru comuna Chiuieşti, pentru modernizarea unui drum.

Ministrul Dezvoltării explică în acelaşi răspuns că în cursul acestui an, 2018, urmează să fie încheiate contracte de finanţare multianuale cu toate unităţile administrativ teritoriale incluse în lista aprobată de Guvern, dar precizează că acest lucru se va întâmpla în măsura în care primăriile din judeţ vor depune documentaţiile corecte şi complete cerute de actele în vigoare.

Unii analişti critică deja aceste program şi afirmă că la beneficiari ar putea să ajungă până la urmă mai puţini bani decât valoarea anunţată iniţial.

Bani mai mulţi în anii electorali şi preelectorali

"Prin O.U.G. nr. 6/2017 Guvernul a pus bazele celei de-a doua etape a PNDL, care ar trebui să acopere finanțarea pentru 9500 de obiective de investiții noi, din care 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de unităţi de învăţământ preuniversitar.

Trebuie menționat că cele 30 de miliarde nu sunt fonduri reale, existente în buget pentru toți cei patru ani, ci sunt alocări maxime pe care le poate primi o primărie sau un consiliu județean. Cu alte cuvinte, dacă nu mai sunt bani în anii următori, un proiect poate să nu mai primească fonduri.

Pe de altă parte, pentru a termina o investiție începută, un primar se poate împrumuta, ceea ce conduce la creșterea datoriei publice", se afirmă în raportul "Guvernarea de tip bazar. Costurile clientelismului în administraţia locală şi companii de stat", realizat de organizația Expert Forum şi dat publicităţii recent.

În acelaşi raport, analiştii vorbesc despre faptul că cele mai multe fonduri prin programele PNDL au fost plătite efectiv de guverne în anii electorali, sau cu un an înaintea alegerilor, cu un evident motiv de a arăta comunităţilor inainte de vot câte realizări măreţe s-au construit cu fonduri guvernamentale.

"Este adevărat, pot exista diferențe între data aprobării unei investiții și plata propriu-zisă, având în vedere că PNDL funcționează pe bază de decont. Cu alte cuvinte, banii pot veni foarte târziu, în perioade electorale sau pot să nu mai apară dacă se schimbă partidul de la guvernare, lăsând administrația locală să se descurce cu datoriile către companiile furnizoare; acest fapt poate genera și creșterea datoriei publice la nivel local", mai arată raportul Expert Forum.

Scandal politic pe banii de la Guvern pentru Cluj

Reamintim că anul trecut, preşedintele liberal al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a criticat în termeni duri alocarea de fonduri prin PNDL II în judeţ. "Alocarea pentru județul Cluj a doar 670 de milioane de lei, adică 2,24% din totalul fondurilor, reprezintă o nouă sfidare a Clujului și a tot ceea ce el reprezintă.

Suma alocată situează județul Cluj pe locul 31 în ceea ce privește cuantumul fondurilor alocate. Asta, în condițiile în care județul nostru se situează pe locul 5 la nivel național în ceea ce privește contribuția la buget!

În lipsa oricăror criterii obiective de evaluare, niciunul dintre marile proiecte ale județului, nici Aeroportul, nici centurile ocolitoare și niciun alt proiect major de dezvoltare a Clujului nu a fost considerat de guvernarea PSD ca fiind suficient de important pentru a fi finanțat", a spus atunci Alin Tişe.

PSD Cluj a replicat printr-o enumerare a câtorva obiective finanţate în judeţul Cluj de guvernul PSD în ultimii ani: „Pista de 2.100 m a Aeroportului Internațional Cluj Avram Iancu a fost o prioritate zero pentru Guvernul PSD, un obiectiv de importanță națională, o investiție de 230 de milioane de lei în pista propriu-zisă, 11,6 milioane pentru devierea râurilor Murători și Becaș, 4,5 milioane pentru partea de ghidaj și 23 de milioane pentru exproprieri.

Guvernul PSD a alocat 188 de milioane de lei din bugetul național Autostrăzii Transilvania, pentru a acoperi datoriile guvernului Boc și a reînceput lucrările la acest obiectiv regional, alocând în fiecare an sume considerabile din buget.

O altă investiţie importantă este autostrada Turda - Sebeș, de 70,2 km, în valoare de 550 milioane de euro, care va lega Transilvania prin Coridorul 4 de Europa, și pentru care și în 2017 se alocă sume considerabile".

Precizăm, de asemenea, că ZIUA de CLUJ a analizat în urmă cu câteva luni, într-un articol pe care îl puteţi citi aici, cum se împart cele 670 de milioane de lei către unitățile adinistrativ-teritoriale din judeţ şi de ce partide sunt conduse acestea.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Comenteaza