Începe Postul Paștelui 2023. Când și ce dezlegări dă Biserica și de ce e bine să faci Sfeștanie

Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an.

Duminică după care începe Postul Sfintelor Paști se numește Duminică Izgonirii lui Adam din Rai. Postul lui Adam în Rai era rezumat la a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului. Adam nu a ascultat de Dumnezeu, nu a postit și nu s-a pocăit de greșeală să și astfel a fost alungat din Rai. Sfinții Părinți au rânduit acest lucru, cu scopul de-a ne reaminti că Adam a fost alungat din Rai pentru că nu a postit, scrie CrestinOrtodox.ro. În aceasta zi este Lăsata Secului pentru Postul Paştelui, care marchează ultima zi în care se mai poate mânca de dulce înaintea începerii Postul. Așadar, de luni, 27 februarie, creștinii ortodocși intră în cel mai aspru post al anului, care ține 40 de zile.

Potrivit calendarului ortodox, în 2023, sărbătoarea Paștelui va fi pe 16 aprilie. Paștele Catolic se sărbătorește cu o săptămâna înainte de Paștele Ortodox. Astfel, în 2023, Paștele Catolic va avea loc pe 9 aprilie.

La credincioșii catolici, Postul Mare se ține de pe 22 februarie până pe 8 aprilie. Iar, pe 9 aprilie are loc sărbătoarea Paștelui.

Așa cum bine se știe, postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.

Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2) a fost numit și Paresimi. În primele secole se obișnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor, sau doar două zile înainte de Paști sau o săptămână.

La sfârșitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor care ținea până în Duminica Floriilor și Postul Paștilor (Postul pascal) care ținea o săptămână, începând cu Duminica Floriilor și încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului.

Când și ce dezlegări dă Biserica

În postul Paştelui este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în mai multe zilele.

Astfel, se dezleagă la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), de sărbătorile Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte şi după serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie). La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni se dezleagă numai la vin).

De ce e bine să faci Sfeștanie
 
În această perioadă este importantă şi o sfinţire a casei. Slujba oficiată de preot se numește Sfeștanie.

„Sfeștania se săvârşeşte în toate posturile de peste an, precum şi în zilele de post de peste săptămână, miercurea şi vinerea. Cine poate, este bine să săvârşească sfeştanie în toate posturile. Cine nu poate, să o facă cel puţin în Postul Mare.

Rolul stropirii cu această apă este acela de a alunga duhurile viclene; de a ierta micile păcate, cum ar fi gândurile rele, mintea curăţindu-se, putând astfel să se îndrepte spre rugăciune. De asemenea, poate alunga bolile, aducând sănătate trupească şi sufletească”, spun preoții, potrivit adevărul.ro.