Zeci de mii de credincioşi, aşteptaţi la Nicula

An de an, în luna august, la Mănăstirea Nicula sunt aşteptaţi zeci de mii de pelerini. Oamenii vin din toate colţurile ţării pentru a se ruga la vestita icoană făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.

An de an, în luna august, la Mănăstirea Nicula sunt aşteptaţi zeci de mii de pelerini. Oamenii vin din toate colţurile ţării pentru a se ruga la vestita icoană făcătoare de minuni a Fecioarei Maria.
Mulţi dintre credincioşi parcurg drumul până la mănăstire, sau măcar o parte din acesta, pe jos. Fie că sunt la câteva zeci sau chiar sute de kilometri distanţă, credinţa le dă puterea de a merge mai departe, după cum mărturisesc aceştia în fiecare an. Un alt obicei specific pelerinajului de la Nicula este acela ca pelerinii să înconjoare în genunchi vechea biserică de lemn şi să se roage Sfintei Fecioare Maria pentru iertare.

Vineri, de la ora 12.00, va avea loc o procesiune care va începe la Biserica Sfântul Nicolae din Gherla. La procesiune vor participa ierarhi, preoţi şi credincioşi, în frunte cu mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, care se vor îndrepta spre mănăstire în sunet de toacă şi în cântări duhovniceşti în cinstea Maicii Domnului.

Şi greco-catolicii organizează pelerinaj la Nicula: vineri la ora 16.00 este programată Procesiunea de la capela „Sf. Iosif" din Gherla, de unde credincioşii vor merge pe jos până la biserica parohială din Nicula.

Unii pelerini au ajuns încă de joi la mănăstire şi vor rămâne acolo şi peste noapte şi vor dormi sub cerul liber sau adăpostiţi în corturi. Pentru aceştia, călugării vor pregăti peste 20.000 de sarmale şi mai multe zeci de mii de felii de cozonac. Oamenii vor avea la dispoziţie şi cişmele cu apă sau toalete ecologice.

În ultimii ani, autorităţile locale au interzis comercianţilor de alimente sau bunuri diverse să îşi desfacă marfa pe drumul din satul Nicula până la mănăstire, fiind permisă doar vânzarea de obiecte bisericeşti la intrarea în mănăstire.

Tradiţia pelerinajului la Mănăstirea Nicula are o vechime mai mare de 300 de ani şi a început odată cu lăcrimarea icoanei Maicii Domnului. Icoana a fost pictată în 1681 de către meşterul Luca din Iclod. Potrivit unui proces-verbal întocmit de ofițerii austrieci, icoana ar fi lăcrimat între 15 februarie şi 12 martie 1699.

Sărbătoarea Sfintei Marii este prăznuită anual de către credincioşii ortodocşi şi cei greco-catolici, pe 15 august, fiind precedată de o perioadă de post de două săptămâni. Conform învăţăturii Bisericii, arhanghelul Gavriil i-a vestit Maicii Domnului momentul trecerii ei din această viaţă, prilej cu care au venit să îşi ia rămas bun apostolii. Toma nu a fost între cei prezenţi, iar, sosind ulterior, a cerut să vadă şi el trupul Maicii Domnului. Când a fost deschis mormântul, acesta era gol, corpul Preacuratei fiind mutat la cer.

PROGRAMUL SLUJBELOR

Vineri 14 august

07:00 Acatistul Acoperământului Maicii Domnului
Ceasurile III şi VI
08:00 Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur
Predică - Arhim. Dumitru Cobzaru
12:00 Taina Sfântului Maslu
15:00 Taina Sfântului Maslu
18:00 Vecernia cu Litie
Slujeşte IPS Mitropolit Andrei Andreicuţ,
PS Lucian al Caransebeşului şi PS Timotei al Spaniei şi Portugaliei
21:30 Scoaterea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
22:00 Utrenia şi Prohodul Maicii Domnului
Înconjurul bisericii cu Icoana (în jurul orei 02:00)
Molitfele Sfântului Vasile cel Mare

Sâmbătă 15 august
05:00 Sfânta Liturghie în biserică
08:00 Acatistul Adormirii Maicii Domnului
09:00 Sfânta Liturghie arhierească în sobor de arhierei, preoţi şi diaconi
Predică - ÎPS. Andrei Andreicuţ