Clujul, în topul celor mai poluate orașe europene cu o substanță considerată cancerigen de mare risc

Clujul, în topul celor mai poluate orașe europene cu o substanță considerată cancerigen de mare risc

România ocupă 3 poziții din primele 5 la nivel european în ceea ce privește poluarea cu NO2, o substanță clasificată drept cancerigen de mare risc de OMS, iar Cluj-Napoca este unul dintre orașele cele mai poluate.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Astfel, potrivit unui studiu în care au fost incluse 432 de orașe din Europa, 21 dintre acestea fiind din România, București, Cluj-Napoca și Brașov sunt printre cele mai poluate orașe europene cu NO2, substanță clasificată drept cancerigen de mare risc de Organizația Mondială a Sănătății.

Cele mai poluate și cele mai puțin poluate orașe europene în 2018 (medii anuale în µg/m3):

Poza noua 21.10.2020

Detaliile cercetării pentru fiecare oraș pot fi consultate pe www.cleanair4health.eu. Orașele românești incluse în acest studiu sunt București, Timișoara, Brașov, Cluj, Iași, Ploiești, Craiova, Oradea, Arad, Galați, Pitești, Baia-Mare, Botoșani, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Satu Mare, Călărași, Giurgiu, Focșani, Alba Iulia și Bistrița.

Studiul este realizat de compania europeană de cercetare CE Delft, la comanda Alianței Europene de Sănătate Publică și a unui consorțiu de organizații neguvernamentale din 10 țări europene, printre care și Observatorul Român de Sănătate. 

În termeni absoluți, în Europa doar Londra depășește Bucureștiul în privința costurilor sociale legate de problemele de sănătate cauzate de poluarea aerului. Bucureștiul înregistrează anual pierderi în costuri sociale de 6,35 miliarde de euro, pierderi generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. În România, cele mai afectate orașe sunt Timișoara, Brașov, Cluj și Iași. 

Costurile sociale cu sănătatea cuprind cheltuielile directe necesare pentru îngrijirea problemelor de sănătate cauzate de poluarea aerului, precum și cheltuielile indirecte cauzate de scăderea speranței de viață.

În principalele orașe românești afectate (București, Timișoara și Brașov) particulele fine PM2.5 și PM10 au cel mai important impact negativ asupra acestor costuri, urmate de emisiile de oxizi de azot NO2, emisii cauzate în special de mașinile vechi și cele diesel. 

Studiul european concluzionează că reducerea poluării aerului ar trebui să devină o prioritate de sănătate publică în orașele Europei. Rezultatele sunt relevante și în contextul pandemiei COVID-19, cercetările arătând că o calitate inferioară a aerului poate crește mortalitatea în cazurile de COVID-19.

Introducerea unor politici de transport la nivelul orașelor afectate poate îmbunătăți considerabil și rapid calitatea aerului, se mai arată în studiu. Astfel, o creștere de doar 1% a numărului de mașini într-un oraș duce la creșterea costurilor sociale cauzate de poluarea aerului cu 0,5%. 

O altă recomandare a studiului CE Delft este construirea unei rețele de monitorizare a calității aerului, în prezent existând prea puține astfel de stații de monitorizare. Observatorul Român de Sănătate este partener în cadrul rețelei Aerlive de monitorizare a calității aerului în București și a lansat campania Ce Aer Respir pentru a construi o rețea similară în Cluj-Napoca.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza