Noi studii despre COVID: Virusul poate rămâne în organism mai mult de un an după infectare

Virusul SARS-CoV-2 care provoacă poate persista în sângele și în țesuturile pacienților mai mult de un an după ce faza acută a bolii s-a încheiat, potrivit unei noi cercetări.

Cercetătorii au descoperit fragmente de SARS-CoV-2, denumite antigene Covid, care persistă în sânge până la 14 luni după infectare și timp de peste doi ani în eșantioane de țesut de la persoane care au avut Covid-19.

„Aceste două studii oferă unele dintre cele mai puternice dovezi de până acum că antigenele Covid pot persista la unele persoane, chiar dacă noi credem că acestea au un răspuns imunitar normal”, a declarat dr. Michael Peluso, cercetător în domeniul bolilor infecțioase în cadrul facultății de medicină a UCSF, care a condus ambele studii, scrie 360medical.ro.

Descoperirile au fost prezentate în cadrul Conferinței privind retrovirusurile și infecțiile oportuniste (CROI), care a avut loc între 3 și 6 martie 2024, la Denver, Colorado.

La începutul pandemiei, s-a crezut că boala Covid-19 este o afecțiune trecătoare. Dar un număr tot mai mare de pacienți, chiar și cei care fuseseră sănătoși anterior, au continuat să aibă simptome, cum ar fi, ceață cerebrală, probleme digestive și probleme vasculare, timp de luni sau chiar ani de zile.

Cercetătorii au analizat probe de sânge de la 171 de persoane care fuseseră infectate cu SARS-CoV-2.

Utilizând un test ultrasensibil pentru proteina „spike”, care ajută virusul să pătrundă în celulele umane, oamenii de știință au descoperit că virusul era încă prezent până la 14 luni mai târziu la unele persoane.

Deoarece se crede că virusul persistă în rezervoarele de țesut, oamenii de știință au apelat la Banca de țesuturi de la pacienții cu Covid a UCSF, care conține mostre donate de pacienți cu și fără Covid de lungă durată.

Aceștia au detectat porțiuni de ARN viral timp de până la doi ani de la infectare, deși nu existau dovezi că persoana a fost reinfectată.

Echipa a regăsit virusul în țesutul conjunctiv, unde se află celulele imunitare, sugerând că fragmentele virale provocau atacul sistemului imunitar.

În unele dintre probe, cercetătorii au descoperit că virusul ar putea fi activ.

Oamenii de știință spun că sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă persistența acestor fragmente determină Covid de lungă durată și riscuri asociate, cum ar fi infarctul miocardic (atacul de cord) și accidentul vascular cerebral (AVC).

Pe baza acestor descoperiri, echipa de la UCSF este implicată în mai multe studii clinice care testează dacă anticorpii monoclonali sau medicamentele antivirale pot elimina virusul și pot îmbunătăți starea de sănătate a persoanelor cu Covid lung.