Peste un miliard de euro pentru judeţul Cluj în era Boc. Dar şi o centură de trei ori mai scumpă

Cum se se va descurca judeţul Cluj cu proiectele de investiţie pe care le are în derulare, în lipsa premierului Emil Boc? Aceasta este întrebarea la care s-au grăbit să emită un răspuns mai mulţi lideri din administraţia judeţeană. În ultimii trei ani, Clujul a beneficiat numai pentru cele trei proiecte de infrastructură rutieră, centura B-dul Muncii - Apahida, Vâlcele - Apahida şi Autostrada Transilvania, de 1,1 miliarde de euro. La această sumă se adaugă fondurile accesate pentru finalizarea Cluj Arena (14 milioane de euro), plus alte sute de mii de euro din fondul de rezervă la dispoziţia guvernului, care au intrat în infrastructura de utilităţi din zonele rurale.

Singurul care a evitat să se pronunţe cu privire la situaţia fostului premier al României, Emil Boc, este preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe. El a apreciat că ne vom convinge în curând legat de ceea ce a însemnat Emil Boc pentru judeţul Cluj. De cealaltă parte, reprezentanţii PSD în CJ, Dan Canta şi Valentin Cuibus, sunt convinşi că plecarea lui Boc nu poate fi decât de bun augur. "Este foarte bine că s-a ajuns la acest pas, iar dacă prioritatea viitorului guvern este aceea de a organiza alegeri anticipate, atunci putem spune că, într-adevăr, plecarea lui Boc a avut rezultatul scontat, altfel nu putem vorbi decât despre o simplă încercare a PDL de a-şi spăla imaginea", a spus Cuibus.

Acesta nu crede că Boc mai are vreo şansă de a se reabilita şi de a reveni la Primăria Cluj-Napoca. "Cred că şi-ar crea un deserviciu dacă ar mai candida. Nu se bucură de o imagine bună în Cluj, nici el şi nici PDL". Dan Canta crede că Boc şi guvernul său au făcut mult prea mult rău atât ţării, cât şi Clujului ca să mai poată conta din punct de vedere electoral. "În calitatea lui de premier, Boc a schimbat percepţia românilor despre ardeleni. De regulă, ardelenii erau consideraţi nişte oameni serioşi şi omenoşi. Acum, după Emil Boc în fruntea guvernului, percepţia lor s-a schimbat complet. A făcut prea mult rău oamenilor, iar acum nu există decât o soluţie, alegerile anticipate. Românii sunt cei care trebuie să vină să spună cine trebuie să stea în fruntea acestei ţări. În ceea ce-l priveşte pe Emil Boc, nu văd cum s-ar mai putea întoarce la Primăria Cluj-Napoca. Dacă ar fi avut o prestaţie civilizată la guvern, dacă s-ar fi acţionat cu bun simţ şi i-ar fi păsat de oameni, atunci da, ar fi putut să revină, dar în condiţiile actuale nu ştiu cine l-ar mai vota", a comentat Canta.

Vocile consilierilor din opoziţie sunt dublate însă de cele ale reprezentanţilor puterii, care arată că singurul care a făcut Clujul să se mişte într-o direcţie foarte bună este Emil Boc. "Eu pot să vorbesc doar prin cifre, iar acest lucru spune tot. Din 2009 şi până în 2011, Clujul a înghiţit pentru cele trei proiecte majore de infrastructură, centura Vâlcele - Apahida, Apahida - B-dul Muncii şi Autostrada Transilvania, un total de 1,1 miliarde de euro. Concret, pentru primul proiect, dacă ne referim numai la construcţie şi montaj, atunci s-a cheltuit suma de 130 de milioane de euro. Pentru al doilea proiect mai adăugăm încă 8,4 milioane de euro, iar pentru Autostrada Transilvania, tot ce s-a lucrat până în prezent a înghiţit 970.000.000 de euro. Aceste sume au generat lucrări, locuri de muncă şi multe alte beneficii. În afară de acest aspect, ar trebui să ne referim şi la prestaţia domnului Boc la crearea bugetului pentru anul 2012. Să nu uităm că datorită lui a fost lansată licitaţia pentru continuarea autostrăzii pe tronsonul Gilău - Mihăieşti. Iar aceştia sunt doar banii pe infrastructura rutieră majoră, nu sunt eu în măsură să vorbesc şi despre celelalte proiecte derulate la nivelul administraţiei judeţene cu bani care au venit de la guvern", a declarat Ion Pantelimon, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri. Centura Vâlcele - Apahida continuă să fie în centrul unui scandal generat atât de costul care s-a triplat, cât şi de faptul că se surpa în permanenţă.

Consilierul judeţean PDL Steluţa Racolţa a afirmat că, indiferent care sunt acum reacţiile politicienilor, Emil Boc este cel care va scrie o pagină de istorie importantă prin prestaţia pe care a avut-o în fruntea guvernului. "Să nu uităm că Emil Boc nu a condus pur şi simplu acest guvern, într-o perioadă neînsemnată, la fel cum au procedat şi alţi premieri. Prestaţia sa a avut o importantă deosebită pentru că s-a desfăşurat într-o perioadă de criză mondială. El a depus un efort serios pentru ca economia României să supravieţuiască şi de aceea el va fi cel care va scrie o filă de istorie. Ar trebui să fim mândri pentru acest lucru, deoarece este un premier pe care l-a dat Clujul, iar beneficiile pe care le-a adus acestui oraş şi acestui judeţ sunt imense", a spus Steluţa Racolţa. În opinia sa, nu mai este cazul să fie amintite proiectele de infrastructură care au înghiţit bani de la guvernul Boc. "Ceea ce trebuie să ştie însă este că nici un alt premier nu va mai face ceea ce a făcut Emil Boc pentru Cluj. Până la urmă, continuarea proiectului Autostrăzii Transilvania, renegocierea contractului cu Bechtel sunt prestaţiile sale. Sunt convinsă deci că el va fi votat ca primar al municipiului Cluj-Napoca, asta în cazul în care se va hotărî să candideze. Este decizia lui personală, însă nu văd ce motiv ar avea clujenii să nu-l susţină. Toate proiectele din acest oraş au fost lansate de el", a mai spus Racolţa.

Consilierul liberal Ioan Petran crede însă că, deşi în vremea lui Boc s-au pompat nişte bani în judeţul Cluj, acest lucru nu are cum să spele din imaginea PDL-ului şi a lui Emil Boc. "Fiind un premier din Cluj, era normal să tragă nişte bani spre judeţul său. Însă nu cred că acest lucru înseamnă prea mult pentru oamenii care au avut de suferit de pe urma măsurilor nepopulare pe care le-a aplicat guvernul pe care l-a condus. Nu ştiu ce credibilitate mai are Boc la această oră, însă îl cred în stare să aibă curajul să intre în cursa pentru primărie. Îl cred în stare de orice", a spus Petran. Consilierul PRM judeţean PRM, Petru Guş, este convins că şansele lui Boc la Primăria Clujului sunt zero. "Demisia lui Emil Boc din fruntea guvernului este un răspuns la presiunile pe care le-a făcut strada în ultima perioadă. Oamenii sunt nemulţumiţi, indiferent că sunt din Cluj sau Bucureşti, aşa încât nu văd cum domnul Boc ar mai vrea să candideze la Primăria Cluj-Napoca, pentru că nu ar avea nici o şansă să câştige. Oamenii din Cluj nu au resimţit avantajele prestaţiei sale în fruntea guvernului, de vreme ce şi astăzi continuă să iasă în stradă. PDL nu se mai bucură de simpatie, acest lucru este evident, iar Emil Boc se identifică cu acest partid", a spus Petru Guş.

Consilierul UDMR Vakar Istvan a reacţionat neutru, apreciind că viitorul poate să aducă orice. "Este adevărat că în toţi aceşti ani Emil Boc a adus nişte bănuţi în oraşul şi în judeţul nostru, s-au dat bani inclusiv pentru stadion, însă, pe de altă parte, nu trebuie uitat că el vine după o perioadă destul de nefavorabilă, după ce a aplicat o serie de măsuri nepopulare care i-au afectat mult pe oameni, iar acest lucru a dus la slăbirea imaginii sale. Înainte Emil Boc a avut un potenţial electoral foarte mare, pentru că venea după perioada Funar, într-un Cluj blocat între două benzinării. A demarat nişte proiecte importante iar acest lucru a contat foarte mult. Însă acum, aşa cum am spus, imaginea sa şi a PDL este destul de afectată. Nu ştiu ce şanse mai are la primărie, depinde foarte mult şi de candidaţii pe care îi are", a spus Vakar Istvan.

Purtătorul de cuvânt al administraţiei judeţene, Victor Popa, a ţinut să sublinieze că cea mai importantă contribuţie a premierului la proiectele administraţiei judeţene a vizat stadionul Cluj Arena. "S-a achitat practic 30% din valoarea stadionului (14.000.000 de euro). De asemenea, din fondul de rezervă al guvernului au venit mai multe sume în decursul ultimilor trei ani, pentru reabilitarea unor drumuri din judeţ (în 2010, suma de 238.000 de lei, iar printr-o altă hotărâre s-au alocat 2.250.000 de lei). De asemenea, pentru o serie de lucrări la spitale s-au atribuit 680.000 de lei în 2010 şi tot la capitolul sănătate în 2011 s-au alocat sumele de 225.000 de lei şi 485.000 de lei.