Clujul a găsit alternativa la Nokia

După plecarea companiei din Bochum, Germania, dintre persoanele disponibilizate doar 25% au beneficiat de reîncadrare pe piaţa muncii. La Cluj, AJOFM a reuşit să recalifice aproape 80% din oamenii concediaţi de Nokia.

Proiectul aplicat de Agenţia Judeţeană pentru Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj pentru disponsibilizaţii de la Nokia poate fi preluat ca model de succes oriunde în Europa, au apreciat atât ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, cât şi ofiţerul Comisiei Europene, Bistra Valchanova. Finanţat din fondul european de ajustare la globalizare, proiectul „Centrul de tranziţie de la job la smart job" a reintegrat pe piaţa muncii 1176 de persoane, 80% dintre disponibilizaţii de la Nokia

În afara persoanelor care şi-au găsit un loc de muncă la De'Longhi, Bosch sau Fujikura, au fost înfiinţate şi 64 de mici afaceri pe diverse domenii.

Finlandezii de la Nokia au anunţat că pleacă din parcul industrial din Jucu încă din 2011. Aşa se face că la începutul anului trecut, în jur de 2.000 de angajaţi au rămas fără un loc de muncă. Pentru a-i sprijini pe şomerii de la Nokia, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Cluj a gândit un proiect de reconversie profesională, pentru care a solicitat finanţare de la Comisia Europeană, din Fondul European de Ajustare la Globalizare. După doi ani de implementare, proiectul s-a încheiat cu un rezultat neaşteptat de bun, a apreciat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „Chiar putem spune că acest proiect, implementat cu succes la Cluj, poate reprezenta un punct de plecare în abordarea fondurilor europene viitoare", a comentat Câmpeanu.

Ea a apreciat că în ultimii ani s-au implementat foarte multe proiecte europene în România, însă, foarte puţine s-au încheiat cu rezultate concrete pentru persoanele care nu au un loc de muncă. „Ne-am obişnuit să implementăm proiecte, să luăm banii şi să nu facem nimic concret pentru şomeri. Proiectul implementat la Cluj demonstrează că se pot face lucruri importante pentru oamenii care nu au un loc de muncă. De altfel, AJOFM Cluj se află la al treilea proiect de succes şi consider că astfel de exemple trebuie urmate şi în alte zone din ţară. Vorbim de un proiect inovator, cu cele mai bune rezultate pentru România. Este o dovadă că administraţia se poate autoperfecţiona, că poate să fie eficientă.", a spus Câmpeanu.

Aceasta s-a declarat mulţumită în primul rând de ajutorul acordat pentru micile afaceri care s-au realizat în baza acestui proiect. „Vorbim de 64 de afaceri care au fost pornite cu oameni care au fost disponibilizaţi de la Nokia. Acesta mi se pare un lucru extraordinar. E mare lucru să-i convingi pe oameni că pot realiza propria lor afacere, că se pot descurca singuri", arătat Mariana Câmpeanu. De altfel, micii oameni de afaceri au fost invitaţi de AJOFM să-şi expună produsele în cadrul Iulius Mall. Afacerile vizează domenii precum apicultura, creşterea animalelor, manufactura, servicii de înfrumuseţare, agroturism, creşterea plantelor. O bună parte dintre aceste afaceri, care au fost finanţate prin proiectul AJOFM, sunt derulate în mediul rural. Din cei 1.461 de lucrători incluşi în proiectul AJOFM, 1.176 au fost reangajaţi.

Directorul AJOFM, Daniel Don, a explicat că primele în topul angajatorilor au fost firmele Fujikura Automotive România, De' Longhi România, Robert Bosch, Ecolor sau Spitalul Clinic Judeţean. „Putem spune că am ajuns să angajăm peste 78% din numărul de persoane care au beneficiat de acest proiect. Urmează ca alte câteva persoane să fie angajate la Clujana şi aşa, până în decembrie, când închidem proiectul, ajungem la un procent de 80%", a explicat Don. Ofiţerul Comisiei Europene care a fost prezent la conferinţa AJOFM, Bistra Valchanova, a lăudat instituţia precizând că proiectul care i-a vizat pe disponibilizaţii de la Nokia este unul dintre cele mai bune proiecte aplicate la nivel european din fondul european de ajustare la globalizare. De altfel, ca şi comparaţie a fost oferit modelul proiectului implementat pentru disponibilizaţii din de la Nokia din Bochum, Germania. În timp ce la Cluj procentul de ocupare este de 80%, la Bochum a fost de numai 25%. Daniel Don a mai spus că din valoarea totală a proiectului, de 4 milioane de euro, a utilizat doar 50%.