E gata expertiza în cazul Pata Rât. Printre măsurile prioritare, protejarea centurii Clujului

Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a anunţat, în premieră, joi, la Realitatea FM Cluj, că instituţia a primit rezultatele expertizei care arată cauzele alunecării de teren de la Pata Rât şi măsurile care trebuie luate pentru stoparea poluării şi pentru a nu se agrava fenomenul de alunecare.

Care sunt cauzele alunecării gunoiului şi a creşterii cantităţii de lichid toxic

Alin Tişe a spus că există o multitudine de cauze care au dus la această alunecare a gunoiului şi la scurgerea unei cantităţi mari de levigat. Pe scurt aceste cauze ar fi următoarele:

*Terenul fiind în pantă, există o argilă îmbibată cu apă şi levigat care în condiţiile unei cantităţi mari de gunoi de deasupra, se comportă ca un lubrifiant
*Nămolul adus de la staţiile de epurare ale municipiului Cluj-Napoca, din 1970, care s-a depozitat în această groapă, acel noroi mâlos argilos, depus în anumite straturi. Acum, gunoiul fiind mişcat pentru a se închide rampa, ele s-au activat şi au dus la această creştere suplimentară de levigat
*Prezenţa unor izvoare subterane aflate la o anumită adâncime în aval, care practic acum ele se activează, duc apa către depozit şi toată se adună în acest lac
*Infiltrarea în depozitul de la Pata Rât a apelor pluviale care sunt aferente depozitului primăriei
*Infiltraţiile produse în depozitul aflat în curs de închidere
*Presiunea exercitată la nivelul gunoiului de-a lungul timpului din cauza depozitării unei cantităţi mai mari decât era amplasamentul, tocmai pentru că nu am avut o rampă finalizată
*Sunt şi cauze imprevizibile, spune expertul, şi scrie în expertiză, când s-a demarat proiectul depozitul era stabil, însă urmare a fisurilor şi a tasărilor, apele s-au infiltrat şi au determinat o instabilitate a acestui depozit
*Creşterea cantităţii de levigat a fost determinată de alunecările de gunoi
* Existenţa unui depozit nou, în amonte, respectiv cel în care Primăria Cluj depozitează, a determinat scurgeri dinspre acest depozit către depozitul pe care CJ Cluj îl închide
*Incendiile repetate petrecute la depozitul din amonte, cel al primăriei, şi cantităţile de apă folosite au dus la scurgerea acestor cantităţi către depozit, care au mărit instabilitatea gunoiului
*Restrângerea zonei de depozitare a gunoiului, el fiind compactat acum, şi astfel acest lucru a dus la o presiune pe cantităţile de apă din interior

"Acestea sunt cauzele alunecării care a determinat o creştere a cantităţii de levigat care există dintotdeauna la orice rampă de gunoi. Până acum el se scurgea pe pârăul Zăpodie şi de aici în Someş, era o poluare acceptată de Apele Române, pentru că nu era periculoasă pentru mediu şi pentru populaţie. Dacă cumva ajungea, pentru că nu era debit mare, se pierdea pe drum. Acum a crescut cantitatea de levigat şi au intrat în panică toate autorităţile", a spus Alin Tişe.

Printre măsurile indicate de expertiză, protecţia centurii Vâlcele-Apahida

Preşedintele CJ Cluj a precizat că expertiza spune şi ce are de făcut forul judeţean în acest caz.
"Expertiza ne spune şi exact ce avem de făcut. În primul rând trebuie să realizăm nişte ziduri de protecţie înspre centura de ocolire, prin amplasarea unor piloţi în aliniamentul centurii care să stopeze alunecarea de teren.

Trebuie să mutăm o cantitate de gunoi de acolo unde există presiune mai mare, în altă parte. Trebuie să facem un zid care să stopeze alunecarea de teren. Nu mai putem pune cantităţi suplimentare de gunoi pe dealul cu care suntem în închidere, nu mai putem pune gunoi peste gunoi, cantitatea suplimentară de acolo trebuie dusă în altă parte. De asemenea trebuie să luăm măsuri pentru drenarea acelui levigat după o procedură acceptată de Apele Române.

Tocmai pentru a nu creşte lacul acela, trebuie găsită soluţia de puţuri, respectiv staţie de epurare dacă este cazul, şi dat drumul în părâul Zăpodie, altfel toată apa se adună în acel lac. Nu toată cantitatea din acel lac este levigat poluat, ci este apă amestecată cu levigat. Se vor realiza rigole care să separe rampa veche de rampa temporară a Primăriei Cluj, tocmai pentru ca în cazurile în care mai există incendii sau dacă se adună apă la rampa primăriei, lichidul respectiv să nu mai ajungă la vechea rampă care să grăbească sau să determine din nou alunecări de teren.

Sunt foarte multe măsuri pe care noi de îndată le implementăm, am trimis această expertiză către constructor. Vom trimite de asemenea această expertiză către toate instituţiile care sunt implicate în Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, Apele Române, Prefectură, să cunoască toate această expertiză. Am stopat contractul pentru închirierea staţiei de epurare, care ne costa 1 milion de euro, iar aceşti bani îi putem folosi în executarea acestor lucrări, în condiţiile în care nu mai avem situaţie de urgenţă, conform deciziei CJUS", a declarat Alin Tişe.

Ce spune expertul Apelor Române

În aceeaşi emisiune, a intervenit şi un expert al Administraţiei Bazinale de Apă Someş Tisa, Costică Sofronie, care a explicat care este poziţia instituţiei pe care o reprezintă în cazul poluării de la Pata Rât.

Expertul a spus că într-adevăr la Pata Rât exista o scurgere de levigat de mai mult timp dar în urma alunecării de teren din 22 iulie, s-a mărit debitul de levigat şi că din cauza obturării albiei pârâului Zăpodie, în urma alunecării de gunoi, s-a format şi se măreşte balta din amonte.

Expertul Apelor Române a arătat că instituţia nu poate da aviz pentru crearea de tranşee prin care să se scurgă acest levigat, pe pârâul Zăpodie şi de aici în Someş şi apoi în Tisa, pentru că s-ar crea o problemă internaţională. O asemenea scurgere ar fi posibilă numai după ce acest levigat ar fi epurat.

"Este corect să se facă aceaste tranşee, dar în paralel cu măsurile stipulate şi în avizul dat de Apele Române pentru închiderea depozitului, respectiv epurarea apelor poluate", a spus expertul.

O soluţie imediată, în opinia expertului, ar putea fi amenajarea a două bazine de decantare a levigatului, unde s-ar decanta cea mai mare parte a impurităţilor. "Este în amonte de pod un loc în care ei au mai încercat aşa cu mijloace simple să facă un fel de diguleţ, dar l-au făcut foarte simplu şi nu a ţinut", a arătat expertul.

Reamintim că CJ Cluj s-a plâns de faptul că nu poate interveni pe aceste terenuri adiacente depozitului, în lipsa declarării stării de alertă, pentru că sunt alţi proprietari.

Reprezentantul Apelor Române a reiterat ideea că din punct de vedere al poluării apelor, nu se justifica declararea stării de alertă, dar a afirmat că aceasta s-ar fi putut totuşi declara.

"Din punct de vedere al apelor, nu se justifica starea de alertă. Poate dacă se motiva mai bine, dacă era rezultatul expertizei, chiar parţiale, prin care să arate gradul de risc, s-ar fi putut declanşa, pe alunecări de teren, nu pe poluarea accidentală, am spus-o asta şi dacă era justificată bine se putea pe linia asta. (...) Suntem dispuşi oricând să stăm, să actualizăm măsurile, eventual să vedem ce se poate schimba în urma concluziilor expertizei, suntem deschişi", a mai spus expertul Costică Sofronie.