Groapa de gunoi de la Pata Rât muşcă din terenurile pentru case

Deţinătorii de terenuri situate între aceasta şi noul depozit regional de deşeuri se plâng că li s-au luat drepturile de a construi şi de a cultiva pe proprietăţile lor.

Clujenii cu parcele în zona de protecţie a celor două gropi de gunoi cer să fie expropriaţi. Reprezentanţii autorităţilor locale spun că se lucrează la identificarea terenurilor aferente vechii gropi, însă nu ştiu exact cum va fi tratată zona de protecţie de 1.000 m din jurul celor două depozite de gunoi ale oraşului.

Hotărârea de guvern nr. 349 din 2005 prevede că distanţa faţă de zonele de locuit este de minim 1.000 m faţă de corpul depozitul de deşeuri, definit de acelaşi normativ ca zonă de stocare temporară. În cazul gropii de gunoi de la Pata Rât acest perimetru de 1.000 m s-a modificat în ultimii ani, având în vedere că groapa s-a extins pe terenuri din vecinătate. Mai mult, autorităţile au gândit şi noul depozit regional în apropierea gropii de la Pata Rât, astfel că zona de influenţă menţionată ridică probleme serioase proprietarilor de terenuri din zona dealurilor Borzaş sau Budunuş. Cetăţenii cu proprietăţi în aria de influenţă a celor două gropi (cea veche şi cea în curs de amenajare) se plâng că autorităţile le-au confiscat dreptul de a construi şi că, deşi au terenuri în intravilanul oraşului, cu utilităţi la parcelă, primăria clujeană nu le eliberează actele necesare de către pentru a putea construi.

„Suntem decişi să mergem până la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ceea ce s-a întâmplat în decursul anilor nu este în regulă. Vechea rampă de gunoi s-a extins necontrolat. Acum s-a închis, dar în aceeaşi zonă funcţionează o platformă temporară de stocare privată, care de asemenea nu este reglementă, iar autorităţile judeţene au forţat amplasarea unui depozit regional de deşeuri, care are zonă de influenţă calculată „după ureche", până la proprietăţile de la drum pe care sunt deja amplasate 12 case. Deţinem mai multe hectare de teren în zona celor două depozite de deşeuri care au devenit neconstruibile, ba mai mult momentan nici cultivarea acestora nu este posibilă", au subliniat aceştia. Oamenii cer autorităţilor exproprierea terenurilor pe care s-a extins vechea rampă şi a zonei de protecţie a acesteia, mai ales că la Pata Rât s-a permis stocarea temporară a deşeurilor pe platforma deţinută de operatorul Salprest Rampă Cluj, iar în paralel autorităţile judeţene au un proiect de închidere şi ecologizare a vechii rampe.

Depozitarea deşeurilor din Cluj se face acum tot la Pata Rât, pe platforma de stocare administrată de Salprest Rampă. Ultima se află lângă vechea groapă de gunoi a oraşului, închisă de Garda de Mediu în 2010, care urma să intre în proces de ecologizare printr-un proiect cu fonduri europene iniţiat de Consiliul Judeţean (CJ). Oficialii judeţului spuneau că finanţarea pentru amenajarea depozitului ecologic de deşeuri s-a obţinut din bani europeni. Acest lucru nu s-a întâmplat şi nu există nici perspective, având în vedere că proiectul CJ este în blocaj. Amplasamentul de 11 ha cedat de Primăria Feleacu nu a fost recepţionat de CJ, dealul a fost afectat de alunecări de teren, constructorii care au câştigat licitaţia au probleme financiare şi nu lucrează, iar termenul de finalizare a primei celule ecologice de depozitare s-a schimbat mereu, ultima estimare fiind sfârşitul anului viitor.

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, în 2009 groapa de gunoi de la Pata Rât însuma 9 ha, dar avea capacitatea de stocare depăşită. Prefectura Cluj avansează suprafaţa de 14 ha pentru aceasta. Având în vedere recentele probleme înregistrate cu depozitarea deşerilor (decizia Gărzii de Mediu de sistare a depozitării pe platforma temporară, contestată în instanţă, n. red.) autorităţile au declanşat un proces de lămurire a situaţiei juridice a terenurilor pe care există groapa de gunoi şi platforma temporară. Potrivit informaţiilor ZIUA de CLUJ, Serviciul camera agricolă din Primăria Cluj-Napoca lucrează la identificare proprietarilor şi a parcelelor. Documentaţia finală va fi validată de comisia judeţeană de fond funciar a prefecturii, instituţie care şi-a propus anul acesta să înainteze situaţia la Bucureşti, pentru iniţierea unei hotărâri de guvern pentru exproprieri.

Niciuna dintre instituţiile implicate nu a putut preciza suprafaţa pentru exproprieri, numărul de proprietari, cât va dura procesul de clarificare a situaţiei juridice sau termenul fixat pentru rezolvarea acesteia. Există proprietari care depun documente, iar prefectura vrea ca situaţia completă să fie gata anul acesta pentru ca exproprierile să fie cuprinse în bugetul naţional pe 2013. „Mai avem de primit peste 5.000 mp pe Dealul Borzaş, unde e groapa de gunoi. În jurul nostru în aceaşi situaţie sunt 16-17 vecini. Nu ştiu dacă se va face ceva pentru că prima dată ne-au luat teren cu rampa, iar acum, că s-a extins, ne-am trezit cu ea pe terenurile noastre şi autorităţile ne-au închis uşa în nas", ne-au declarat reprezentanţii unui proprietar.

Prin noul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, încă neintrat în vigoare, în zona de protecţie cu o rază de 1 km faţă de Pata Rât şi de noul depozit regional s-au prevăzut plantaţii de protecţie. „Noi am trasat pe planşe vechea groapă conform limitelor actuale, teren pe care se depozitează. Odată închisă vechea groapă se va ecologiza, iar peste un deceniu oamenii vor putea să-şi folosească proprietăţile. Cunosc nemulţumirile proprietarilor din zona de influenţă a depozitelor de deşeuri. E o mare problemă moştenită pentru că suntem în faţa unor terenuri intravilane cu folosinţă agricolă pe care noi am preluat-o în PUG. Normal ar fi ca toate aceste terenuri pe care este rampa veche, dar şi cele din zona de protecţie a acesteia şi a noului depozit, să fie exproprietate, dar la 1.000 euro/ha. În schimb, oamenii vor preţuri care n-au legătură cu destinaţia normală a terenurilor care o mare parte sunt pe dealuri şi fără posibilitate de construire. Când ceri 20 euro/mp nu funcţionează. Terenurile trebuie preluate de autorităţile locale, mai ales că procesul de ecologizare a vechii gropi implică transformarea acesteia într-un parc. În PUG aceste zone de protecţie sunt cu plantaţii, însă nu cred că autorităţile vor respecta reglementările noastre", a menţionat şeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda.