Reconfigurare traseu! Clujul vrea trafic adaptativ pe bani europeni

Un proiect nou al Clujului, dar despre care s-a făcut un studiu şi acum opt ani, ar putea beneficia de fonduri europene.

Municipalitatea caută soluţii pentru trafic. Dacă staţi în Cluj sau în comunele învecinate, ştiţi exact care este magnitudinea fenomenului. O măsură anunţată de curând este implementarea unei soluţii de smart-city: traficul adaptativ. Ideea nu e nouă, deşi încă nu există vreun oraş din România care să aplice o asemenea strategie dincolo de „unda verde".

"Doar pe această dimensiune de mobilitate, Primăria Cluj-Napoca pregătește până în 2023 proiecte de 100 de milioane de euro. Este vorba despre proiecte precum achiziția de noi mijloace de transport în comun (troleibuze, tramvaie, autobuze electrice), dezvoltarea de noi zone pietonale în municipiu - pietonalizarea străzii M. Kogălniceanu, modernizarea Pieței Lucian Blaga și a străzii Napoca, extinderea rețelei de piste de biciclete, dezvoltarea sistemului de bike-sharing (Cluj Bike 2), inclusiv cu biciclete electrice, sistem integrat de management al traficului - trafic adaptativ", a declarat primarul Emil Boc, la finalul unei întâlniri cu delegația Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, aflată în vizită la Cluj.

Responsabil cu atragerea fondurilor europene în Primăria Cluj-Napoca este Ovidiu Cîmpean. „Ne dorim acest sistem integrat de management al traficului. Vor fi senzori în carosabil, care să arate permanent care sunt rutele aglomerate, astfel încât şoferii să ştie permanent ce traseu trebuie să aleagă. Asemenea sisteme există în oraşe importante ale lumii. Nu am făcut însă un studiu care să ne arate ce costuri ar presupune implementarea traficului adaptativ", a spus Câmpean.

Acesta a explicat că oraşul are puşi deoparte circa 45 de milioane de euro în cadrul Programului Operaţional Regional din actualul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, dar este pregătit să profite de orice indecizie a altor administraţii din România.

Despre senzori în asfalt a mai vorbit anul acesta Emil Boc, într-un context apropiat. Acesta anunţa că Primăria Cluj-Napoca va amplasa, probabil începând de anul viitor, senzori în carosabil pentru identificarea locurilor libere de parcare la sol din oraş, informaţiile urmând să poată fi accesate de şoferi prin intermediul unei aplicaţii pentru calculator sau telefon mobil.

Trebuie subliniat că, în lipsă de senzori în asfalt, şoferii deprinşi cu tehnologia se descurcă şi acum să îşi configureze un traseu. Aceasta pentru că, încă din 2012, este disponibil în România serviciul Google Traffic, unde sunt marcate cu roşu zonele cu ambuteiaje. Google foloseşte date ale utilizatorilor care au sistem GPS.

Revenind la proiectul de trafic adaptativ, să spunem că el are deja vechime. În 2009, o companie numită Search Corporation, din Bucureşti, redacta studiul numit „Servicii de proiectare în vederea implementării managementului de trafic în municipiul Cluj-Napoca prin modernizarea/extinderea sistemului de semaforizare actual".

Iată ce scria în document: „În cadrul acestui proiect s-a urmărit implementarea unui sistem de management al traficului dezvoltat în etape, astfel: (...) Controlarea traficului urban prin metodele unui sistem de control al traficului urban adaptiv (UTC) prin instalarea unui software adecvat pe noile automate montate în teren; asigurarea culegerii prin senzori a informațiilor despre evoluția traficului în vederea funcționării în primul rând în sistem adaptiv a sistemului instalat şi apoi a creării în timp a unei baze de date despre traficul ce se scurge prin intersecţii în baza căreia să se creeze în viitor o bibliotecă de programe pentru diferite momente de circulaţie. Conceptul implementat se va folosi în etapa finală de un sistem de comunicație bazat pe reţeaua de fibră optică ce va fi dezvoltat de achizitor în viitorul apropiat".

Din acest proiect s-a pus în practică doar punctul care vorbea despre unda verde: „Modernizarea sistemului de semaforizare actual (reechiparea intersecţiilor cu echipamente capabile să funcţioneze în sistem adaptiv) şi semaforizarea unor intersecţii şi treceri de pietoni iniţial nesemaforizate, pentru a fi incluse în axe de corelare sau pentru că reprezintau puncte critice în circulație".

Potrivit datelor furnizate de portalul Termene.ro, Search Corporation este condusă de Mihai „Michael" Stanciu, o persoană despre care presa a scris numeroase articole. Firmele sale au câştigat o mulţime de contracte cu statul. Doar de la Cluj-Napoca, Search Corporation a adunat 1,9 milioane de lei în cadrul a două atribuiri (din care 900.000 pentru proiectul de trafic adaptativ). De numele lui Stanciu se leagă şi studiul de fezabilitate pentru realizarea Autostrăzii Transilvania.