Moțiunea de cenzură recent demarată, sau “a biluțelor”, nu se remarcă prin nimic, ci doar prin mișcarea biluțelor. Asta este și ideea, de fapt.
Unii le vor arăta, mândri, la vedere pe masă - transparente, numărabile, aproape naive. Alții le vor ține ascunse, bine păstrate „în bancă”, unde votul devine monedă și conștiința, dobândă negociabilă.
Era să uit cel mai important slogan de “galerie politică”, scris cu patos în punctajele partidelor: și anume, că peste toate, tronează solemn „interesul național”, al partidului și al șefilor, “goi” în majoritatea lor - “greii fără voturi”, acel paravan care acoperă orice: frică, troc, trădare.
Interesul național evident, este apărat și deținut întotdeauna doar de cei de la butoane.
În final, nu oamenii câștigă, nici doctrina și nici cei care muncim să aducem voturi la partid, pentru ca unii incompetenți să ajungă șefi și grei pe la București. Câștigă direcția în care se rostogolesc biluțele.
Urmează câteva zile de negociere asiduă și trocuri pentru aceste biluțe..., întrucât atât a mai rămas din interesul național!
Iar când se trage linie, aflăm unde s-au rostogolit toate bilele…, căci acolo e și „interesul național”.
