Cinematografele româneşti, resuscitate din moarte clinică. Prima intervenţie are loc la Cluj VIDEO

Cinematografele româneşti, resuscitate din moarte clinică. Prima intervenţie are loc la Cluj VIDEO
Campania "Salvaţi Marele Ecran!" îşi propune să readucă la viaţă cât mai multe cinematografe şi săli de cultură din România aflate în paragină. Un spaţiu inedit vizat de acest proiect este "depozitul de filme" de pe strada Maiakovski din Cluj-Napoca.
Abonează-te pe   Poza noua 31.03.2021
Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitează pagina principală ZIUA DE CLUJ

Campania "Salvaţi Marele Ecran!" a fost demarată, la finalul lunii martie, de Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR) şi susţinută de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF).

TIFF 2014 va găzdui, în weekend-ul 30 mai - 1 iunie, prima conferinţă majoră a campaniei, care îşi propune să aducă laolată factori de decizie din cinematografie, Ministerul Culturii, RADEF România Film, autorităţi locale sau judeţene care au preluat astfel de active, manageri de săli, cineaşti şi invitaţi sătrini.

"Printre invitaţii se va număra Marta Materska-Samek - preşedinta board-ului Cinema Development Foundation din Polonia, Tina Hajon - Head of Film Exhibition, Croatian Audiovisual Centre, Ivo Andrle - fondatorul şi managerul Aerofilms din Cehia. Ei au reuşit să acceseze fonduri naţionale sau europene pentru reabilitarea cinematografelor din ţările respective sau au demarat proiecte de succes privind digitalizarea lor. La conferinţă vor veni şi primari din mai multe oraşe ale ţării. Împreună vor evalua situaţiile din teritoriu şi vor încerca să găsească soluţii concrete pentru a renova, moderniza şi digitaliza aceste săli de film. În principiu, autorităţile locale vor trebui să se ocupe de statutul juridic al sălilor şi de modernizare: scaune, zugrăveală, iar apoi se va aplica pentru fonduri CNC sau UE pentru partea de digitalizare: ecran, servere, proiectoare şi instalaţii de sunet", a explicat Tudor Giurgiu, directorul TIFF.

În cinci ani se urmăreşte "resuscitarea" a 10 astfel de cinematografe. Un proiect de suflet pentru directorul TIFF ar fi fostul Cinema Libertatea din Oradea.

"Depozitul de filme": locul unde vin filmele ca să moară

Campania vizează şi un spaţiu inedit din Cluj-Napoca: "depozitul de filme" de pe strada Maiakovski". Primăria Cluj-Napoca, RADEF şi Rosal au încheiat un parteneriat temporar şi vor demara un proces de igienizare şi curăţare a spaţiului. Astfel, aici, în 31 mai vor fi proiectate secvenţe din documentarul work-in-progress a lui Alexandru Belc despre cinematografele vechi din România şi personajele care şi-au legat viaţa de ele, "Cinema, mon amour".

În iunie 2013, ZIUA DE CLUJ a relatat pe larg situaţia deplorabilă în care se afla "depozitul de filme": "Pelicule de film aruncate prin copaci, prin încăperi părăsite, într-o curte şi te mai miri pe unde. Un fost depozit al RADEF România Film, din cartierul Dâmbu Rotund, a ajuns decor de film postapocaliptic: aici vin filmele ca să moară. Clădirea vomită prin uşi şi ferestre kilometri întregi de celuloid". VEZI ÎNTREG REPORTATUL AICI

La acea vreme, Ioana Călin - coordonatorul de marketing al RADEF România Film în Transilvania - spunea că regia nu are niciun fel de intenţii de valorificare a clădirii sau a terenului.

Prima încercare a readuce la viaţă acest spaţiu i-a aparţinut tot lui Tudor Giurgiu, în iulie 2013, când a organizat acolo un happening şi o proiecţie-surpriză, în cadrul Colours of Cluj.

"Vreau să provoc clujenii şi autorităţile să facă ceva; dacă există viziune, un plan foarte realist, orice spaţiu poate fi convertit. Eu am un plan, totul e să mai vadă şi alţii, să viseze frumos cum visez eu. Cred că există şi la RADEF interesul ca acest spaţiu să nu moară, au multe imobile inactive, nu au bani să le susţină", declara Giurgiu.

Harta cinematografelor uitate de lume

În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30. În mai puțin de 20 de ani, numărul spectatorilor a scăzut de 50 de ori față de anii '90 şi mai puțin de 10 cinematografe au fost modernizate. 78% din orașele României nu au niciun cinematograf funcțional. Filmele românești și europene, deși sunt apreciate și premiate la marile festivaluri, nu reușesc să ajungă la spectatorii români din cauza lipsei acute a sălilor de cinema, ca alternativă la multiplexurile axate pe programarea producțiilor comerciale.

Campania beneficiază şi de un site interactiv, www.salvatimareleecran.ro şi include o acţiune de strângere de fonduri de tip crowdfunding.

Site-ul interactiv www.salvatimareleecran.ro cartografiază rețeaua cinematografelor aflate în proprietatea statului. Informațiile de pe site au fost obținute de la angajații cinematografelor din țară, din arhive personale, de la RADEF Romania Film, de pe blog-urile și site-urile unor oameni pasionați, care au fost preocupați de soarta acestora. Link-urile acestor site-uri și blog-uri sunt postate în dreptul fiecărui cinematograf la care se face referire. Utilizatorii platformei sunt încurajați să contribuie cu materiale foto sau video și să-și spună poveștile care-i leagă de sălile respective. Platforma de crowdfunding poate fi consultată pe www.we-are-here.ro.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza