Ministrul Culturii le răspunde independenților: "Veți fi tratați că parteneri în acest proces de reformare a sistemului"

Reprezentanți ai sectorului cultural independent din artele spectacolului, între care și nume din Cluj, îi cer Ministrului Culturii ca în alcătuirea comisiilor care vor lucra anul acesta la modificările legislative de care depinde viitorul scenei românești să numească și oameni din rândul lor. Acesta le răspunde că vor fi tratați că parteneri în acest proces de reformare a sistemului în care funcționează artele performative.

Peste 130 de reprezentanți ai sectorului cultural independent din artele spectacolului au trimis, în urmă cu o săptămână, o scrisoare Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, solicitându-i ca în alcătuirea comisiilor care vor lucra anul acesta la modificările legislative de care depinde viitorul scenei românești să numească și oameni care funcționează în sistemul independent și care pot reprezenta interesele independenților, segment aflat în creștere în ultimii ani.

Printre semnatari se numără atât personalități cunoscute la nivel național - Radu Afrim, Ana Ularu, Ilinca Manolache, cât și importante nume clujene - Miki Braniște, director artistic Festivalul Temps d'images, director executiv Asociatia Colectiv A, Corina Bucea, manager cultural la Fabrica de Pensule, teatrologul Miruna Runcan, profesor universitar la UBB, Oana Mardare, Asociaţia Reactor de creaţie şi experiment, Leta Popescu, asociatia Reciproca.

Redăm în continuare textul scrisorii:

Către Ministerul Culturii În atenția domnului Vlad Alexandrescu,

Ministrul Culturii, Bucuresti, 8 martie 2016

Stimate domnule ministru,

În ultimii 16 ani, sectorul independent al artelor performative s-a dezvoltat în mod spectaculos, atît în ceea ce privește apariția și diversificarea spațiilor și artiștilor activi pe această scenă, cît și în privința ariilor pe care le acoperă, de la teatrul de artă și spectacolul interdisciplinar, la susținerea dramaturgiei contemporane din România, la educația în cultură, dezvoltarea de public, intervenția culturală și socială sau formarea profesională.

În foarte multe zone, sectorul independent își asumă misiuni nu doar artistice, ci și de serviciu public - misiuni pe care instituțiile de spectacole subvenționate direct de Stat nu le îndeplinesc - începînd cu educația culturală, intervenția comunitară și diversificarea publicului. În ultimul deceniu, singurii care au dezvoltat programe și proiecte educaționale sau de intervenție au fost artiștii independenți. În ultimii opt ani, majoritatea copleșitoare dintre cei aproximativ 250 de actori care termină în fiecare an facultatea și aleg să-și practice profesia o fac în calitate de freelanceri, de artiști independenți, și un număr semnificativ de actori angajați în teatrele publice aleg să joace ei înșiși pe scena independentă. Acestora li se adaugă an de an mulți absolvenți ai liceelor de coregrafie si ai instituțiilor de invatamant superior din sfera coregrafiei.

Avînd în vedere reputata precaritate a acestui sector, artistii angajați nu joacă în spectacolele independente pentru fastuoase cîștiguri materiale, ci pentru că acestea le oferă experiențe profesionale diferite de cele din teatrele publice și întîlnirea cu spații și publicuri noi. În ultimii zece ani, în programul majorității festivalurilor de arte performative (de la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu la Festivalul de Dramaturgie Românească de la Timișoara - FEST-FDR, și de la festivalurile de la Arad la cele de la Bacău), un procent semnificativ îl reprezintă producțiile independente. În ultimii 26 de ani, singura zonă care și-a asumat riscul de a experimenta artistic a fost cea independentă. Și totuși, în același timp, sectorul performativ independent nu a fost, pînă acum, tratat ca un partener real și necesar în dezvoltarea politicilor culturale și în procesul de regîndire (legislativă și organizațională) a distribuției resurselor logistice și financiare.

Statutul artistului activ pe scena independentă nu a fost niciodată privit, instituțional, altfel decît ca o anticameră a angajării pe perioadă nedeterminată într-un teatru public. Sau, în cazul artiștilor de performance care provin din dans sau artele vizuale, ca un hobby ce oferă satisfacții de prestigiu. Protecția socială a freelancerilor nu e asigurată și garantată legal nici măcar atunci cînd lucrează în producții ale instituțiilor de stat.

Organizațiile din sectorul independent al artelor performative nu au condiții adecvate, logistice, financiare, legale, pentru a se dezvolta, iar spațiile independente rezistă exclusiv prin magii operate de la lună la lună. De-a lungul ultimilor ani, de fiecare dată cînd sectorul independent a cerut un cadru de funcționare echitabil, care să-i permită o mai bună exploatare a propriului know-how, reacția unei părți importante a sectorului public a fost să acuze independenții că nu vor decît bani sau acces la resursele publice. O discuție reală despre beneficiile concrete, culturale și sociale, ale redistribuției riscurilor și resurselor și despre aportul benefic al sectorului cultural independent la mai buna dezvoltare a instituțiilor publice nu a avut loc niciodată.

De la începutul mandatului dvs., v-ați manifestat de multe ori, în interviuri și dezbateri, dorința de a iniția un proces de reformare a sistemului în care funcționează artele performative - iar acest sistem nu mai poate fi abordat astăzi ca fiind alcătuit exclusiv din instituții de stat, chemate să contribuie singure la reglementarea propriului domeniu de activitate. Sistemul artelor performative este alcătuit, în egală măsură, din instituții publice, organizații independente și artiști (independenți sau nu), care nu gravitează paralel unii față de ceilalți, fără să se intersecteze vreodată, ci dimpotrivă. Ceea ce este imperios necesar este schimbarea actualului raport, artificial, de forțe, în care sectorul independent își asumă chiar mai multe obligații decît cel public, fără a împărți cu acesta riscurile sociale și artistice inerente misiunilor la care se angajează independenții sau care sînt lăsate exclusiv în seama lor.

Considerăm că acest moment, în care Ministerul Culturii și-a manifestat deschiderea către modificarea substanțială a cadrului legislativ, inclusiv Legea instituțiilor publice de spectacol, și este pe cale de a regîndi prioritățile unor instituții publice aflate sub directa lui subordonare, este unul potrivit pentru ca și sectorul independent, cu expertiza sa dobîndită în timp, să-și spună în mod oficial punctul de vedere. Și ca interesele lui să fie ascultate, spre binele întregii comunități a artelor performative. Așadar, în perspectiva modificărilor privind legislația pe care le pregătiți și dat fiind că funcționăm în acest cadru legislativ și sîntem în mod direct afectați de el, vă solicităm pe această cale să includeți sectorul cultural independent în procesul de negociere, astfel încît sectorul independent să aibă reprezentanți proprii în cadrul comisiei de specialiști propuse recent de Minister.

Această cerere este un prim pas într-o serie de acțiuni pe care le vom întreprinde pentru a impune recunoașterea importanței socio-culturale a sectorului performativ independent și a drepturilor lucrătorilor creativi din acest domeniu.

Răspunsul Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, a venit, aseară, pe Facebook. El spune că are nevoie de ajutorul independenților în regândirea acestor politici publice și că în zilele următoare, Ministerul va crea două grupuri de lucru, unul pentru reforma Legii Teatrelor, iar celălalt pentru reforma OUG 189 privind managementul instituțiilor publice de cultură, în care independenții vor fi reprezentați potrivit unui algoritm echitabil.

Stimați artiști independenți,

Încă din primele zile ale mandatului meu, am subliniat în repetate rânduri, atât în spațiul public cât și în Guvern, cât este de importantă o reflecție de substanță cu privire la statutul artistului în general. Am spus, în context, că artiștii în România sunt o categorie defavorizată, și chiar una ce nu este recunoscută în această calitate.

Situația are rădăcini multiple, pe care nu este locul aici să le analizez. Ea provine în primul rând dintr-o insuficientă și incompletă încadrare legislativă a profesiunilor din sectorul cultural, precum și dintr-o alocare bugetară cu totul ridicolă față de potențialul de creativitate al societății românești. În aceste condiții, cu responsabilitate și curaj, artiști independenți au dezvoltat infrastructuri și proiecte artistice de o mare valoare, în contextul unui acces nesigur și nepredictibil la resursele bugetare publice, atrăgând deseori fonduri private și sponsorizări, acționând după principiile unui mangement cultural de calitate.

Stimați artiști independenți, vă asigur că, înainte de a fi ministru al Culturii, am fost un consumator fidel al culturii vii din România. Din calitatea mea de spectator, am văzut cum, an de an, sectorul independent al artelor performative demonstrează o viziune în acord cu tendințele artistice actuale din Europa și din lume, cu dinamica firească a consumului cultural și cu misiunea pe care cultura publică o are în societate. Am văzut cum vă asumați rolul de educatori, am văzut cum insuflați viață unor spații mai degrabă inerte, am văzut cum oferiți unui public tot mai numeros acte de cultură veritabile. Pe scurt, am văzut cum sectorul cultural independent face an de an serviciu public. Și adesea face acest lucru fără să i se recunoască meritele.

De aceea, stimați artiști independenți, cât timp voi fi Ministru al Culturii veți fi tratați că parteneri în acest proces de reformare a sistemului în care funcționează artele performative. Știți că una dintre primele mele acțiuni a fost să suscit candidaturi din sectorul cultural independent, pe care le-am integrat într-o Platformă a Culturii vii, organism consultativ pe lângă conducerea Ministerului Culturii, care este un partener constant de dialog în elaborarea politicolor publice ale Ministerului. Consider că, pentru o fundamentare obiectivă și democratică a politicilor ce vizează domeniul cultural, orice fel de proces de regândire trebuie să se sprijine în egală măsură pe experiența creatorilor din sectorul cultural independent. Ba mai mult, cred că acest proces trebuie să aibă ca punct de plecare și nevoile sectorului independent, acțiune care ar putea fi primul pas dintr-un lung drum al unei juste reechilibrării a raportului dintre sistemul public și cel independent.

Stimați artiști independenți, vă rog să credeți că vă spun aceste lucruri nu neapărat ca răspuns la scrisoarea deschisă pe care mi-ați adresat-o, ci pentru că am nevoie de ajutorul vostru în regândirea acestor politici publice, ajutor pe care n-am ezitat să vi-l cer și vi-l voi cere în continuare. În zilele următoare, Ministerul va crea două grupuri de lucru, unul pentru reforma Legii Teatrelor (OG 21/2007), iar celălalt pentru reforma OUG 189 privind managementul instituțiilor publice de cultură, în care veți fi reprezentați potrivit unui algoritm echitabil.

Cu încredere că dialogul început încă din luna decembrie va fi benefic pentru întreaga cultură românească, vă rog să primiți încredințarea faptului că, în acțiunea mea, urmăresc interesul public.

Ministerul Culturii a organizat, în ianuarie 2016, o dezbatere despre un proiect pentru modificarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului numărul 189 din 2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură. Acest proiect prevede, printre altele, că managementul instituţiilor de cultură va putea fi asigurat şi de persoane care sunt absolvente de studii superioare în alte domenii de activitate decât cele culturale.

"Vreau să încurajez performanţa, vreau să fac o reformă mică. Ministrul Culturii este al dumneavoastră şi nu va întreprinde nimic fără dumneavoastră", a declarat Vlad Alexandrescu, în deschiderea dezbaterii publice.

Pe de altă parte, Ministerul Culturii mai doreşte să modifice articolul 19, în sensul că vor fi admişi pentru susţinerea etapei interviului doar acei candidaţi la funcţia de manager al unei instituţii de cultură care au obţinut în prima etapă a concursului (analiza proiectului de management, n.r.) nota minimă 8. În prezent, actul în vigoare prevede că "sunt declaraţi admişi pentru susţinerea interviului candidaţii ale căror proiecte de management au obţinut, în prima etapă a concursului, note mai mari de 7 (şapte)".

De asemenea, Ministerul Culturii vrea ca să fie declaraţi câştigători ai concursului de proiecte de management pentru şefia instituţiilor culturale candidaţii care au obţinut cea mai mare medie la cele două probe de concurs (analiza proiectului de management şi interviul n.r.), cu condiţia ca aceasta să fie de minimum 8 (faţă de minimum 7, în vigoare, în prezent, n.r.).

În cazul în care niciun candidat nu a obţinut o medie de minimum 8, procedura de concurs se va relua în termen de maximum 30 de zile, mai prevede proiectul de ordonanţă aflat în dezbatere publică.

Contractul de management al şefilor de instituţii culturale va înceta, de asemenea, dacă rezultatul evaluării anuale este sub nota 8 (faţă de sub nota 7, în prezent, n.r.), se mai spune în acelaşi proiect.

Ion Caramitru, directorul Teatrului Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti (TNB), a solicitat retragerea proiectului, iar reprezentanţi ai mai multor instituţii, precum filarmonici şi opere, muzee şi biblioteci din ţară au făcut propuneri de amendare a acestui proiect de modificare a Ordonanţei, numitorul comun fiind acela de necesitate a experienţei în domeniu, de experienţă managerială a candidaţilor şi de eliminare a concursului, în cazul managerilor care sunt evaluaţi cu note mai mari de 9.