Al treilea boom economic al Clujului. Ce apare după imobiliare şi IT

Strategii de business ai oraşului pregătesc terenul pentru perioada în care industria informatică (IT) se va diminua, iar sectorul imobiliar nu va mai fi atât de atractiv. Industriile creative reprezintă şansa Clujului de a se reinventa, iar programul Cluj, Capitală Europeană a Culturii (CEC) apare la momentul oportun, susţin întreprinzătorii grupaţi în Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor (APM).

Organizaţia clujeană a înfiinţat două clustere care promovează industriile creative, Transilvania LifeStyle şi Gusturi Transilvane. Prima asociere grupează companii şi organizaţii din sănătate, tratament-întreţinere, frumuseţe corporală, sport-turism, siguranţă-confort, petrecerea timpului liber, modă, design, mediu-ambient şi arte aplicate, iar a doua, din gastronomie şi arta culinară.

Capitala artei culinare

„Ne gândim de pe acum la alternative, pentru că până în 2025, cel târziu, IT-ul va cădea la Cluj, deoarece tehnologia va acoperi toate necesităţile. Există deja roboţi umanoizi, japonezii sunt deja avansaţi în domeniu. Când spunem industrii creative, noi ne gândim în primul rând la la haine şi la mâncare. Clujul are tradiţie în design vestimentar, aici se făcea îmbrăcăminte pentru armata romană, apoi în Turnul Croitorilor, iar acum activitatea este continuată la Universitatea de Artă şi Design (UAD). 
 
Clujul va deveni capitala gastronomiei, a artei culinare. La Universitatea de Ştiinţe Agricole este un masterat pentru gastronomie, nutriţie şi dietetică, va fi şi în engleză. Bucătarii vor fi absolvenţi cu licenţă, master chefii, cu masterat, doctoranzii se vor ocupa de cercetare, de gastronomia moleculară, de biotehnologii, în sera universităţii vor fi crescute plante aromatice pentru preparatele de la restaurante. Vom pregăti specialişti nu numai pentru ţară, ci şi din străinătate, pentru vasele de croazieră, marile complexe hoteliere. Experţi germani în patiserie şi carmangerie lucrează deja cu elevii de la Colegiul de Industrie Alimentară”, relatează Radu Mleşniţă, iniţiatorul celor două clustere.

Parteneriat cu coloşii din Cosmetic Valley
 
Un centru de industrii creative a fost propus în clădirea pe care APM a obţinut-o prin instanță în Piaţa Unirii nr. 24, unde funcţiona mai demult un cazinou, însă mai întâi e nevoie de reabilitarea imobilului printr-o investiţie de 4 milioane de euro, preferabil pe fonduri europene. O altă direcţie, coordonată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADNRV) vizează un parteneriat între companiile şi organizaţiile din Transilvania care activează sau care deservesc industria cosmetică şi giganţii grupaţi în clusterul Cosmetic Valley din Franţa (Dior, Guerlain, Coty-Lancaster, Paco Rabanne, Sisley, Neutrogena), ce va fi parafat în toamnă la Paris. 
 
Strategia urmăreşte folosirea plantelor medicinale din Ardeal ca materii prime pentru produse cosmetice bio, dezvoltarea unor câmpuri de creştere a lavandei, fabricarea de esenţe pentru companiile multinaţionale sau efectuarea unor teste de validare pe plan local. Cosmetic Valley grupează 800 de afaceri, care aduc venituri de 26 de miliarde de euro, şi 90.000 de angajaţi. Cele 175 de proiecte dezvoltare de clusterul francez, ce dispune de 8.200 de cercetători din mediul public şi privat, i-au adus acestuia venituri de 280 de milioane de euro.  

Palatul hi-tech costă 10 milioane de euro
 
Mai multe iniţiative ale clusterelor au fost propuse pentru inserare în proiectul asociației formate la Cluj pentru câştigarea competiţiei CEC. Cea mai importantă investiţie vehiculată de cele două clustere, în valoare de 10 milioane de euro, este crearea unui Palat al Culturii şi al Artei de a Trăi, în colaborare cu proiectul Smart City, adică reabilitarea unui imobil din oraş şi transformarea sa în clădire inteligentă, focalizată pe cultura antreprenorială şi pe tehnologii avansate de îmbunătăţire a calităţii vieţii. 
 

Plantele medicinale, şansa Transilvaniei

Principalele zone ale producţiei de cosmetice în România, în 2012, erau Bucureşti şi Cluj, conform ADRNV, printre jucătorii naţionali fiind Farmec, Elmiplant, Gerocossen, Cosmetic Plant. Regiunea Nord-Vest deţinea 50 de companii, cu 850 de angajaţi şi afaceri de 46 milioane euro. Cererea globală pentru industria cosmetică se ridica la 180 de miliarde de euro în 2012, iar Asia-Pacific era cel mai mare consumator (34,1%). Primele locuri în 2013 le ocupau L’Oreal (28,8), Unilever (20,7%), Procter & Gamble (20%), Estee Lauder (9,9%), Shiseido (8,3%). Cele mai cerute erau produsele de îngrijire a pielii (34,1%), capului (24,1%), tenului (16,6%), parfumurile (12,7%), produsele de igienă (11,1%). Piaţa bio deţinea doar 3%, dar urma să urce cu 74% până în 2018. Europa reprezenta o piaţă de 52,2 miliarde de euro, cu vârfurile Germania (12,7 miliarde), Franţa (10,7 miliarde), Marea Britanie (9,6 miliarde), Italia (9,2 miliarde) şi Spania (7,1 miliarde).  

 

Modelul Liverpool pentru Capitala Culturală

O delegaţie din Cluj s-a întors după o întâlnire de afaceri din Anglia, pe tema industriilor creative. Deşi este socotit drept unul industrial, oraşul-port cu 478.000 de locuitori şi-a atins în 2008 obiectivul de a deveni CEC. În 2004 vechiul oraş portuar a fost înscris pe patrimoniului mondial UNESCO. Iniţiatorii proiectului CEC au găsit modalităţi de a face business din pictură, sculptură sau teatru, legând fiecare dintre aceste industrii de ceva. Veniturile anuale din turism ale oraşului s-au ridicat la 1,3 miliarde lire sterline, dintre care 188 de milioane din găzduirea participanţilor.

 

Propunerile clusterelor pentru CEC

• Expoziţie de sisteme multimedia

• Conferinţa internaţională a stilismului transilvan

• Zilele centrelor culturale europene din Transilvania

• Marele bal al operelor

• Concurs internaţional de conţinuturi media

• Festival de lifestyle al oraşelor înfrăţite

• Zilele gastronomiei clujene

• Spaţiu virtual al cultelor 

• Bază de date cu experţii locali