Cât plătesc tribut Bucureştiului “greii” Clujului

Companiile de tehnologia informaţiei şi cele de infrastructură au virat în 2011 cei mai mulţi bani la bugetul consolidat al statului. Primele 15 firme au făcut plăţi de 28 de milioane de euro.

Marii agenţi economici ai Clujului cotizează, de fapt, la bugetul capitalei. În aceste condiţii, sute de milioane de euro produşi în judeţ sunt gestionaţi astfel de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. Odată cu regionalizarea, toate marile companii cu sediul aici vor trece din nou în administrarea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj.

Cele mai mari plăţi către bugetul consolidat al statului au fost făcute în acest an de către compania Hidroserv Cluj (13,35 milioane de lei), urmată de Grup Şapte (9,39 milioane) şi Ax Perpetuum (9,29 milioane), conform listei furnizate ZIUA de CLUJ de către DGFP. În clasament mai apar Polus Transilvania Companie de Investiţii (8,89 milioane), Direct Line Inox (8,61 milioane), Reif Infra (8,13 milioane), Pilkington Automotive (7,18 milioane), Diferit (7,07 milioane), Net Brinel (7,05 milioane), Endava România (6,81 milioane), Agrosel (6,38 milioane), Tecsa Meccanismi (6,36 milioane), AROBS Transilvania Software (6,23 milioane), Eckerle Automotive (6,22 milioane), Egis Rompharma (5,70 milioane).

"Noi avem trei priorităţi: salarii, taxe şi furnizori, iar de cealaltă parte, încasările. Am întărit foarte mult disciplina financiară, astfel că facturile neîncasate sunt de doar 0,13% din cifra de afaceri a firmei, în condiţiile în care aceasta va creşte în 2011 cu 25% faţă de anul trecut. Consider că plata taxelor şi impozitelor către stat este o obligaţie a tuturor contribuabililor, pentru ca banii să se ducă pentru salariile profesorilor, ale medicilor. Oricum statul român este sărac, nu poţi face lucruri miraculoase cu bani puţini, nu putem să avem pretenţia de investiţii la nivelul Germaniei, după cum produsul intern brut al ţării este de 15 ori mai mic decât cel al Italiei. Important este să nu ajungem la situaţia Greciei, unde toţi sunt fericiţi, dar ţara e în faliment", susţine Dan Pitic, director general al Ax Perpetuum.

"Noi am găsit înţelegere la Finanţe, în sensul în care ne-am compensat din datorii cu sumele pe care le aveam de recuperat din taxa pe valoarea adăugată. Este foarte greu ca Finanţele să facă asemenea rambursări din TVA pentru că un control la o firmă ca a noastră ar necesita patru oameni şi ar dura şapte luni; or, instituţia nu îşi permite bani să plătească atâtea salarii", concluzionează Pitic. "Anul trecut eram pe locul cinci, se pare că în 2011 am mai scăzut. Pentru compania noastră respectarea obligaţiilor la stat este o necesitate deoarece noi participăm la multe licitaţii publice. Nu consider că statul trebuie să ofere anumite facilităţi celor care îşi achită la timp obligaţiile, în schimb este necesar să îi penalizeze pe cei care nu o fac. Important este ca banii publici, cei care se strâng de la contribuabili, să îi regăsim în aeroport, în centuri, pentru ca tot ceea ce noi dăm la stat să se întoarcă pentru comunitate", consideră Marcel Borodi, director general Net Brinel.

"Respectarea obligaţiilor la buget este o stare de normalitate. Nu ştiu ca în anii trecuţi să fi fost incluşi într-un astfel de top", ne-a declarat Grigore Vădean, director tehnic al societăţii Diferit. "Reuşim cu greutate să ne plătim obligaţiile la stat, însă avem o disciplină financiară pe care o respectăm şi aşa ar trebui să facă toate firmele, altfel avem o problemă. Noi am apelat şi la persoane cu experienţă în sectorul fiscal, care au competenţe deosebite. Important este să facem o muncă de calitate şi să ne respectăm atât clienţii, cât şi obligaţiile. Nu putem spune că nu avem probleme cu Finanţele deoarece ne aflăm într-un proces cu acestea fiindcă ne-au calculat nişte cheltuieli în plus", susţine Voicu Oprean, director general al AROBS Transilvania.

Contribuabilii din Cluj au virat în septembrie la bugetul consolidat al statului 2,4 miliarde de lei, cu 180 de milioane în plus faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Încasările din 2010 au fost văduvite de 156 de milioane de lei, veniturile celor 52 de societăţi transmise spre administrare la Bucureşti din acest an. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a promis că mai multe companii mari vor reveni la nivel local în privinţa obligaţiile fiscale, iar din 1 ianuarie Clujul va administra alte firme importante din Transilvania. "Suntem în proces de reorganizare a DGAMC. Mai multe firme vor fi arondate la nivelul judeţului. Mergem înspre descentralizare, dăm mai multe competenţe la Cluj. Modificăm criteriile (de încadrare în categorii - n. red.), în aşa fel încât multe firme vor fi arondate la nivelul judeţului", a spus Ialomiţianu. DGAMC a fost înfiinţată pentru creşterea eficienţei administrării şi colectării veniturilor bugetului de stat, iar din 2005 a preluat contribuabilii mari din România. 117 societăţi clujene sunt încadrate ca mari contribuabili.

Top contribuabili judeţul Cluj (2011)

1. Hidroserv 13,35 mil.
2. Grup Şapte 9,39 mil.
3. Ax Perpetuum 9,29 mil.
4. Polus 8,89 mil.
5. Direct Line 8,61 mil.
6. Reif Infra 8,13 mil.
7. Pilkington 7,18 mil.
8. Diferit 7,07 mil.
9. Net Brinel 7,05 mil.
10. Endava 6,81 mil.
11. Agrosel 6,38 mil.
12. Tecsa 6,36 mil.
13. AROBS 6,23 mil.
14. Eckerle 6,22 mil.
15. Egis 5,70 mil.

Sursa: DGFP Cluj