Ce soluții propun antreprenorii români pentru continuarea proiectelor de autostrăzi

Ce soluții propun antreprenorii români pentru continuarea proiectelor de autostrăzi

Soluția de a ieși din criza economică post coronavirus o reprezintă construcția de autostrăzi și căi ferate.

Se poate constata pe teren, că proiectele de mare infrastructură nu se află în pauză de coronavirus. În plină criză endemică, companiile de construcții, în special cele românești, reușesc să se adapteze noilor vremuri și lucrează cu spor.

Potrivit unui ordin emis de Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, se impulsionează activitatea pe marile șantiere: toate lucrările stau în grafic și nu se modifică termenele de executare a proiectelor de autostrăzi.

Acest ordin, potrivit unor surse bine informate, preîntâmpină tendința unor antreprenori, mai ales străini, care ar fi dorit să sisteze lucrările și să trimită muncitorii în șomaj tehnic. În același timp, schimbarea conducerii CNAIR a fost de bun augur deoarece există dorința de a debloca unele proiecte, dosite de cel puțin un an de zile, din motive cel puțin birocratice.

În același timp, antreprenorii români angajați în lucrări de infrastructură manifestă o mare deschidere pentru continuarea, într-un ritm alert, a proiectelor de autostradă. Firmele cu capital românesc, din zona construcțiilor, își păstrează angajații și, mai mult decât atât, au nevoie de forță de muncă pentru a finaliza, la timp, programele de infrastructură. În această zonă de activitate, nici vorbă de șomaj tehnic, de concedieri sau suspendări de contracte.

Dorințele antreprenorilor români exprimate în dialogul cu autoritățile, sunt stabilirea unor priorități clare, cel puțin pe termen scurt sau mediu.

Împreună cu oficialii din CNAIR, firmele românești se exprimă pentru stabilirea rapidă a unui calendar clar, asumat de cele două părți, potrivit posibilităților de finanțare și de executare a programului de autostrăzi. Totodată, companiile locale propun eliminarea tuturor barierelor bicrocratice și deblocarea proiectelor care erau ținute de fosta conducere a CNAIR în stand-by din motive, poate de rea credință, putând chiar vorbi de abuz în serviciu.

De asemenea, din discuțiile avute cu antreprenorii români, este nevoie de o îmbunătățire a modului de lucru în relația dintre autorități și companii, mai ales cele românești. De exemplu, în această perioadă de criză, firmele de proiectare pot realiza studii de fezabilitate  și de acasă (binențeles cu excepția studiilor din teren care trebuie să fie acelea reale și actuale), având la dispoziție toate datele necesare. Însă, este nevoie de un contact permanent cu oficialii de la CNAIR, pentru ca proiectele să fie bine pregătite, din momentul inițierii acestora.

Pentru proiectarea lucrărilor de infrastructură trebuie întocmit un caiet de sarcini care stabilește, cu mare precizie, cerințele proiectului, mai ales din punct de vedere tehnic, pentru a putea ajunge la stabilirea reală a parametrilor tehnico-economici. Pentru determinarea exactă a caietului de sarcini al proiectantului care urmează să efectueze studiul de fezabilitate este nevoie de un cadru economic și de timp propice și nu ceea ce a fost ”la modă”, în ultimii ani.

De aceea este nevoie, după cum solicită antreprenorii, ca CNAIR să nu stabilească, în prealabil, având în vedere strategia dăunătoare a prețului cel mai mic, un buget pentru proiectare. Este nevoie ca, inițial, să fie studiată piața pe baza cerintelor reale, să fie analizate ofertele existente, fără a nominaliza, de exemplu, prețul bugetat prin documentația de licitație.

În urma primirii ofertelor și a analizării profesionale a acestora, reiese fezabilitatea reală a prețului corect de piață. După cum ne-au declarat antreprenorii români, în continuare, se constată tendința de la CNAIR să se meargă pe un preț foarte mic, luând ca exemplu proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești, mai exact segmentul de legatură cu judetul Vâlcea, unde s-a ales soluția cea mai ieftină dar și cea mai proastă.

În acest mod, există riscul major de a nu fi selectat proiectantul pe baza celei mai bune oferte calitate-preț, rezultatul fiind realizarea unui proiect suboptimal, ducând astfel la o bază nepotrivită pentru desfășurarea ulterioară a lucrărilor de execuție. Și, nu în ultimul rând, creează oportunități nedorite pentru revendicari financiare și extensie de timp, „claim-uri”, situație care periclitează enorm eficiența derularii proiectului, atât din punct de vedere calitativ, cât și al graficului de execuție.

O altă anomalie care a fost introdusă de conducerile din ultimii ani ai CNAIR, este trimiterea tuturor riscurilor pe partea antreprenorilor generali, mai ales când este vorba de riscul care provine din natura terenului, ce este și rămâne în proprietatea statului. O soluție firească ar fi ca așa-zisul risc geotehnic să revină beneficiarului, acesta realizând, pe cont propriu, investigații geotehnice pentru a cunoaște litologia terenului de fundare.

In cadrul proiectelor de tip design & build, antreprenorul are obligația de a realiza studii de teren detaliate, în vederea cunoașterii condițiilor geotehnice de fundare și stabilitate.

În cadrul etapei de avizare a proiectului (cunoscut prin avizarea CTE), beneficiarul, prin  Compania de Autostrazi, face o verificare a fișelor de foraj, comparând stratificațiile, proprietățile fizico-mecanice ale terenului de fundare, interceptate în cadrul celor două studii geotehnice, antreprenor versus beneficiar. Astfel, sunt evitate o serie întreagă de probleme viitoare, cu implicatii majore (fie în perioada de licitație, contract de execuție – rezilieri și dispute, precum și ulterior, în faza de exploatare), ce țin de natura terenului din amplasamentul obiectivelor de investiție.

În discuțiile purtate, antreprenorii români au adus în discuție și necesitatea realizării simplificate și rapide de către autorități, chiar în această perioadă de criză, a unor lucrări necesare pentru continuarea proiectelor de infrastructură. Este vorba de realizarea unor exproprieri punctuale pe traseele autostrăzilor, mutări de utilități, descărcări arheologice, care ar putea oferi ”fir întins” pentru derularea eficientă a fluxului tehnologic de construcție a autostrăzilor.

Cu alte cuvinte, există o mare dorință a companiilor, mai ales românești, de a finaliza la timp lucrările în care sunt angajate prin contract, tocmai pentru a se putea plasa deasupra acestor vremuri tulburi. Lucrările care se desfășoară duc la o infrastructură bună și pot ajuta o economie să treacă mai bine printr-o asemenea criză nemiloasă.

Astfel, antreprenorii români consideră că acum există toate elementele necesare pentru o mobilizare a tuturor părților implicate în vederea menținerii, chiar în timp de criză de coronavirus, a termenelor pentru construcția de autostrăzi.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza