Încolţită de creditori, Someş Dej cere insolvenţa

Conducerea combinatului dejean solicită judecătorilor intrarea în insolvenţă, după ce afacerile producătorului de celuloză şi hârtie au scăzut semnificativ, iar datoriile au atins sume de ordinul zecilor de milioane de euro.

Consiliul de Administraţie al companiei a aprobat, prin decizia 2.907 din 3 decembrie 2012, depunerea la Tribunalul Comercial Cluj a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei. „Cererea de deschidere a procedurii insolvenţei va fi însoţită de o declaraţie prin care debitoarea SC Someş SA îşi manifestă intenţia de reorganizare a activităţii pe baza unui plan de reorganizare", se specifică într-un raport trimis de preşedintele Consiliului de Administraţie către Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

Acţiunile Someş Dej sunt tranzacţionate la categoria "Nelistate" a BVB. Ultima tranzacţionare a avut loc luni, chiar în ziua depunerii raportului către BVB, iar cotaţia a scăzut cu 94,48%, la 8 bani pe titlu. În luna septembrie, o acţiune valora 1,45 lei. Compania a intrat în declin, treptat, în anul 2011 înregistrând, conform bazei de date a Ministerului Finanţelor Publice, pierderi de 11.220.294 lei şi datorii de 96.009.063 (aproximativ 22 de milioane de euro). Anul trecut a debutat pentru muncitorii de la combinatul de celuloză şi hârtie din Dej cu concedieri în masă. La vremea respectivă, în februarie 2011, conducerea Someş SA notifica Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Cluj cu privire la această măsură drastică. Atunci nu se prevedea încă o încetare totală a activităţii, fiind anunţate, public, negocieri cu grupul chinez AVIC International, care urma să preia afacerea. "Am fost deja notificaţi despre concedierea colectivă, dar e o măsură necesară pentru că acolo vor fi făcute investiţii de către noii proprietari, iar producţia va fi întreruptă", explica, la vremea aceea, directorul AJOFM Cluj, Daniel Don.

Previziunile erau mai mult decât optimiste, iar primarul Dejului, Costan Morar, declara că asiaticii au promis modernizarea producţiei pentru secţia de celuloză şi angajarea a 2.900 de oameni între 2011 şi 2014. Totodată, conform unui acord pe care l-ar fi avut Someş SA cu AVIC International, capacitatea combinatului urma să crească de la 70.000 la 350.000 de tone pe an până în 2014, iar ulterior, la 500.000 de tone. Acordul nu a fost pus în practică, iar investitorii chinezi nu au mai intrat în discuţie.

Între timp, compania controlată de industriaşul Ştefan Vuza a fost atacată în instanţele clujene de numeroşi creditori, între care se numără unităţi bancare şi furnizori. Judecătoria Cluj-Napoca a admis, în 7 noiembrie, o cerere de emitere a unei somaţii de plată europeană formulată de Unicredit Bank Austria. Suma pentru care banca austriacă a făcut cerere în instanţă este mică, respectiv 1.528 de euro, însă acţiunile împotriva Someş SA sunt numeroase, situaţie ce arată că societatea dejeană nu a putut să îşi acopere datoriile. Cele mai multe cereri de admitere a somaţiilor de plată au fost înregistrate la Judecătoria Dej. Instanţa a admis cererile firmelor Raul Nord SRL Tiha Bârgăului (societate de prelucrare a lemnului), Norzi Ravne D.O.O. din Slovenia (producător de lame şi cuţite industriale), OMV Petrom Gas, Centrului Naţional pentru Încercarea şi Expertizarea Produselor Larex Bucureşti şi Holzindustrie Schweighofer (firmă de prelucrare a masei lemnoase). Instanţa a admis şi acţiunea deschisă de Turk Eximbank împotriva Someş SA. Lista tuturor creditorilor va fi clarificată odată cu deschiderea procedurii de insolvenţă.

Primarul Costan Morar a declarat, pentru ZIUA de CLUJ, că eşecul negocierilor cu investitorii chinezi "nu poate fi explicat din Dej". "Totul
s-a petrecut la nivel de guvern, s-a întâmplat peste putinţa noastră. Noi chiar am crezut şi am vrut să vină un investitor strategic. Am avut încredere în chinezi, ei au creştere economică, în timp ce noi suntem în criză", a spus Costan Morar. În ceea ce priveşte redresarea Someş SA, primarul din Dej este precaut în declaraţii. "În ultima perioadă au rămas 100 de angajaţi pentru mentenanţă, întrucât combinatul nu mai produce. Cred că vor rămâne angajaţi şi după intrarea în insolvenţă, ca la Samus Mex, fabrica de mobilă, care trece prin reorganizare. Samus Mex, de exemplu, s-a repoziţionat puţin. Oricum, se ştie că furnizorii pierd din procesul de reorganizare, sperăm să se accepte planul", a arătat primarul municipiului Dej. 7

De la mii de angajaţi, la insolvenţă

Someş Dej SA face parte din grupul Serviciile Comerciale Române, controlat de omul de afaceri clujean Ştefan Vuza. Numărul de angajaţi s-a diminuat de la 849 în 2005 la 322 în 2009 şi a tot scăzut de la an la an. În vremurile lui bune, în anii '90, combinatul avea 4.000 de angajaţi. Potrivit celor mai recente raportări, firma A1 Impex, membră a SCR, deţine 62,6% din acţiunile Someş Dej, în timp ce SIF Banat-Crişana (SIF1) are 13,1% din titluri.