"Părintele" Polus revine la Cluj. Miliardarul Demjan, din nou în România DOSAR
- Scris de Calin Poenaru
- 31 Ian 2018, 14:32
- Economie
- Ascultă știrea
De data aceasta, partenerul autohton al lui Demjan nu mai este Arpad Paszkany, clujeanul care îi reprezenta interesele în țara noastră în materie de investiții, ci Ioan Lucian, președintele Uniunii Naționale Patronatelor din România (UNPR). Sandor Demjan, Andrzej Malinowski și Jan Oravec sunt cei trei reprezentanți ai oamenilor de afaceri din est care vor semna în 9 februarie, la Cluj, documentele de constituire a alianței patronale a țărilor est-europene membre ale UE.
“VOSZ, Employers of Poland, EAS și UNPR, cele mai reprezentative confederații patronale din Ungaria, Polonia, Slovacia și România, au stabilit că prin semnarea acestui acord vor putea să-și unească forțele pentru a reprezenta cât mai eficient interesele mediilor de afaceri din aceste țări în raport cu conducerea UE și cu orice altă țară a lumii. Acordul va oferi posibilitatea celor 52.000 de firme membre ale celor patru confederații de a interacționa rapid și eficient pe platforma comună de comunicare și business ce va fi realizată”, precizează Ioan Lucian.
La semnarea acordului sunt așteptați să participe, alături de ambasadorii sau consulii acestor țări, prefecți și primari din alte județe ale Transilvaniei: Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Alba, Sălaj și Bihor. Inițial, la Budapesta, Demjan și Lucian au semnat un parteneriat de afaceri între România și Ungaria, pentru ca “vinul de Tokay să ajungă până la Constanţa, iar cel de Bohotin, la Gyor”.
A vândut Polus înainte de a se naște
În octombrie 2007, proprietarul grupului TriGranit “ateriza” direct la petrecerea de inaugurare cu câteva mii de invitați a Polus Center, primul mall al Clujului, unde au fost invitați membrii “generației de aur” a clubului CFR Cluj, al cărui patron oficial era Paszkany. Investiția în Polus Cluj s-a ridicat 140 de milioane de euro, iar lucrările la care au participat 1.500 de oameni au durat doi ani. Unul dintre punctele de atracție îl constituia vestigiile arheologice descoperite pe șantier, amplasate sub o placă de sticlă, în mijlocul complexului, care acum nu se mai pot vedea. Numai pasajul de acces a costat 5 milioane de euro.
Din acționarul TriGranit mai făceau parte, în afară de Demjan, Nathaniel Rothschild (Anglia), Peter Munk (Canada), Sandor Csanyi (Ungaria) și fondul Immoeast (Austria). Cu o avere de 1,4 miliarde de dolari, Demjan îl devansa atunci pe preşedintele OTP Bank, Sandor Csanyi, cu 782 de milioane, care deținea la rândul său o participaţie minoritară la TriGranit. Polus Cluj și Constanța treceau de la TriGranit la Immoeast în urma unei tranzacții de 210 milioane de euro, una dintre cele mai importante înregistrate în România.
Paszkany a încasat 21 de milioane de euro din vânzarea Polus Cluj către Immoeast. TriGranit rămânea responsabil de administrarea centrului pentru cinci ani. Din 2010, centrul comercial a trecut sub administrarea EHL Real Estate România, deţinută de compania austriacă EHL Immobilien, cu aceeaşi echipă de management. Ulterior, centrele Polus au fost rebotezate în Vivo.
Criza i-a înjumătățit averea
“Fără suport financiar guvernamental, dar beneficiind de colaborarea cu instituţii bancare datorită reputaţiei noastre, am reuşit să luăm la timp măsurile necesare, astfel încât nu ne-am risipit energia pe gestionarea crizei, ci am consolidat bazele unei poziţii de lider după trecerea ei”, spunea Demjan, doi ani mai târziu, după apariția crizei financiare globale.
TriGranit și-a anunțat atunci aportul în alte două mari proiecte pe piaţa clujeană, ambele cu participarea lui Paszkany: Cartierul Tineretului, în asociere cu municipalitatea, şi complexul mixt cu turnuri Riverfront, din Piaţa Abator. După instalarea crizei, acesta a blocat cele patru mari proiecte pe care le avea la Bucureşti şi la Cluj: Esplanada - 1 miliard de euro, Cartierul Tineretului - 510 de milioane, Sigma Towers - 144 de milioane, Riverfront - 70 de milioane. Al doilea proiect urma să fie înlocuit de un parc fotovoltaic, în care Paszkany să fie acţionar, investiţie de 130 de milioane de euro ce nu s-a mai realizat.
Demjan și Paszkany voiau să dezvolte proiectul imobiliar Esplanada din Bucureşti, pe 11 ha, evaluat la 1 miliard de euro, pentru care autoritățile au încheiat în 2006 un memorandum cu dezvoltatorul. Statul român, ce deţine o parte din teren, ar fi urmat să beneficieze după realizarea primei faze de o clădire de 40 de milioane de euro destinată activităţilor culturale, cu spaţii de birouri pentru instituţii de 12.000 mp. Două instituţii, Ministerul Justiţiei şi Primăria Capitalei, se bat acum pe acest teren.
În 2009, Paszkany a cumpărat cu 6 milioane de euro hotelul Rimini din Cluj - devenit Granata, de la Gheorghe Fatol, însă clădirea este acum nefuncţională. A abandonat şi Riverfront, care cuprindea patru clădiri, cu centru comercial şi cinematograf. Terenul de 2 ha i l-a vândut lui Ştefan Gadola, iar parcela pe care funcţiona showroom-ul Ecomax, dealer Opel şi Chevrolet, altor investitori. Paszkany deţine complexul Sigma, ce înglobează spaţii de birouri, spaţii comerciale şi clubul NOA.
Primăria clujeană, aproape de faliment
În 2012, Demjan a acționat în instanță Primăria Cluj-Napoca, solicitând daune de 30 de milioane de euro, sumă pe care ar fi plătit-o pentru studiile de fezabilitate la Cartierul Tineretului, unde Polus Real Estate (PRE) deținea 49% din societatea cu acest nume. Proiectul pentru tineret trebuia să aibă 6.000 de locuinţe şi s-ar fi întins pe 200 de ha, în zona Bd. Muncii.
"Ei au vrut să mă coopteze într-o acţiune cu care eu nu am fost de acord, pe un model pe care au mai acţionat deja în alte proiecte - au dorit ca terenul să fie folosit ca garanţie la o bancă pentru ca Demjan să obţină nişte bani. Nu am putut să fiu de acord cu aşa ceva. Dacă aș fi lăsat să se schimbe administratorul mai repede și așa mai departe, ei dădeau la o bancă terenul, luau banii și plecau. Prin ei mă refer la cele două firme ale lui Demjan Sandor", spunea Paszkany.
El considera că, dacă nu îi acționa în instanță pe asociații majoritari, aceștia vindeau terenul pus de primărie în asociere. Paszkany s-a judecat în mai multe procese cu companiile Iris Ventures și Burnet Holding, ale lui Demjan, pentru a menține controlul prin administrator asupra PRE. Cea din urmă a cedat 49% din proiect societății Green Energy Napoca (GEN), ce avea ca acționar o altă companie, WWS Energy.
Totuși, consilierii locali clujeni au respins proiectul de reconversie care prevedea ca primăria să primească în schimbul terenului de pe Dealul Sf. Gheorghe 3.500 MWh anual, timp de 49 de ani, echivalentul a 17,8 milioane de euro. De gestionarea parcului fotovoltaic urma să se ocupe EnergoBit, unul dintre sponsorii CFR Cluj. Adunarea Asociaţilor de la PRE a hotărât schimbarea administratorului Andreea Sebok, omul lui Paszkany, şi mutarea sediului firmei din Sigma Center, hotărâre atacată de acesta în instanţa comercială.
Acuze reciproce și dosare penale
Asociaţii majoritari ai PRE îl acuzau pe Paskany că a vândut părţile sociale ale proprietarilor din Ungaria (87% din capitalul social) către investitori americani care nu au fost văzuți de nimeni. PRE era deținută inițial de Sandor Demjan, Sandor Nyul și Arpad Paszkany. "GEN nu numai că nu a achitat valoarea de piață a acestora, dar nici nu a plătit vreun ban pentru părțile sociale cumpărate. În baza deciziei lui Andrea Sebok, părțile sociale ale proprietarilor din Ungaria au fost practic furate.
Proiectul Cernica din București, situat pe autostrada A2, dezvoltarea complexului comercial Terra-Paz din Brașov, fabrica de marmură din București și afacerea PRE sunt cele patru proiecte comune în cadrul cărora partenerii lui Arpad Paszkany au rambursat în locul acestuia credite de 4 milioane de euro. Până la rambursarea în întregime a creditelor, Paszkany ar trebui să mai plătească alte 10 milioane de euro. Investitorii din Ungaria doresc ca, în legătură cu proiectul din Cluj-Napoca, să se ajungă la o soluție finală care să țină cont de interesele orașului și ale comunității clujene", menționau acţionarii PRE.
Investitorul urma să construiască mii de locuinţe pentru tineri, din care urma să predea şi primăriei la cheie 384 de locuinţe sociale, cu titlu gratuit. Aportul în natură al primăriei a fost evaluat la 28 de milioane de lei, iar PRE a venit cu o contribuţie în bani de 27 de milioane în parteneriatul public-privat. În PRE erau acţionare majoritare două firme controlate de Demjan, Iris Ventures Limited şi Burnet Holding, iar Paszkany avea 13%.
Primăria a reuşit să salveze în 2016 cele 100 ha din cele 203 de ha presupuse de asociere pe care risca să le piardă în urma deciziei instanței de a anula dizolvarea Cartierul Tineretului SRL, înfiinţată cu scopul de dezvolta proiectul imobiliar din zona Pădurii Someşeni. Investitorii privați propuneau lichidarea patrimoniului prin împărţirea lui între asociaţi. Astfel, proiectul imobiliar putea fi relansat şi finalizat de primărie, atunci când se va identifica o altă sursă de finanţare.
"Un dezvoltator imobiliar se vinde către investitori puternici"
În 2015, compania americană Texas Pacific Group (TPG) a achiziţionat TriGranit, dar nu şi portofoliul din România. Tranzacţia viza operaţiunile din Polonia şi Slovacia şi unele proiecte din Ungaria şi Croaţia, respectiv TriGranit Platform. În urma achiziţiei TPG voia să creeze cea mai mare companie de investiţii din regiune. În urma vânzării, Demjan păstra o parte din fosta companie sub numele de Granit Management.
"Un dezvoltator imobiliar este precum o fabrică de maşini, se dezvoltă şi apoi se vinde către investitori puternici. Uneori păstrezi una sau două clădiri, de exemplu WestEnd City Centre din Budapesta, care este unică în lume datorită clasificării sale", spunea Demjan. Tranzacția a fost evaluată, neoficial, la 500 de milioane de euro.
Top 3 Ungaria (2017)
1. Sandor Csany.........946 mil. euro
2. Sandor Demjan......617 mil. euro
3. Gyorgy Gattyan......606 mil. euro
Sursa: Forbes
