Raport: evaziunea fiscală urcă la 18 miliarde euro într-un an, cât a cerut România de la FMI în 2009

Raport: evaziunea fiscală urcă la 18 miliarde euro într-un an, cât a cerut România de la FMI în 2009
Evazioniştii au prins curaj în perioada de criză: evaziunea fiscală a urcat la 18 miliarde euro anul trecut, sumă care se apropie de valoare pachetului financiar solicitat de România în 2009 de la FMI şi UE.

Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14,5% din PIB în 2012, potrivit unei analize a Consiliului Investitorilor.

Dacă România ar colecta impozitele şi taxele la maxim, statul ar avea venituri bugetare ca procent din PIB peste media europeană, se arată în raportul citat de realitatea.net.

Evaziunea este totuşi în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.

Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei (circa 18 miliarde euro) cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei.

În anul 2009, România a parafat un împrumut stand-by în valoare de 12,95 miliarde de euro cu FMI, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE şi Banca Mondială.

Mai multe de jumătate din suma de 18 mld. euro provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creşterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.

Pe locul doi în topul subiectelor de evaziune se plasează contribuţiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei şi o pondere de 3,24% din PIB.

"Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de«muncă la negru» (salariaţi în economia subterană). La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariaţi la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie", se arată în raportul Consiliului Fiscal, citat de Mediafax.

Pentru evaziunea la accize şi "taxa pe viciu" la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.

Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii "taxei pe viciu" şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind în registrată în 2009-2010 pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010.

În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.

Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată în 2012. De asemenea, se remarcă în cazul TVA o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.

De asemenea, în cazul impozitului pe venit şi, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătăţire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a aînregistrat o stagnare a gradului de conformare şi ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.

Deteriorarea gradului de conformare se poate observa şi în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creşterea cotelor de CAS în anul 2008.

Etichete
Comenteaza