Bisericile istorice maghiare se opun proiectului de la Roşia Montană. Ce motive au

În urmă cu zece ani Bisericile s-au pronunțat împotriva acestui proiect minier printr-o declarație comună și acea declarație a fost reiterată azi la Cluj. "Mediul natural a fost creat de Dumnezeu, patrimoniul construit și cel cultural a fost clădit de oamenii care au trăit sau trăiesc pe aceste meleaguri pentru ca urmașii lor să se poată bucura de această moștenire. Avem obligația să apărăm aceste valori împotriva distrugerilor și riscurilor care ar avea urmări grave timp de secole. Bisericile, cimitirele și celelalte obiecte din patrimoniul nostru cultural aflate în zonă reprezintă moștenirea noastră și sunt în proprietatea Bisericilor. Nu dorim să renunțăm la aceste proprietăți și nu putem accepta strămutarea lor forțată și distrugerea zonelor învecinate.
Constituția României asigură dreptul la un mediu natural sănătos și echilibrat ecologic, dar prevede și datoria persoanelor fizice și juridice de a proteja și de a ameliora mediul înconjurător. Dreptul la proprietate privată și dreptul stabilirii domiciliului sunt de asemenea garantate prin constituție. Totodată, în anul 2010 Parlamentul European s-a pronunțat pentru interzicerea mineritului pe bază de tehnologii care folosesc cianuri pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Pe baza celor enumerate mai sus am luat, consternați, la cunoștință faptul că Guvernul României a aprobat și a înaintat Parlamentului un proiect de lege care ar înlesni aprobările și începerea proiectului minier de la Roșia Montană. Protestăm împotriva distrugerii naturii, împotriva negării dreptului la proprietate, împotriva distrugerii valorilor culturale care ar urma unei eventuale aprobări ale acestei propuneri legislative. Solicităm guvernului retragerea acestui proiect de lege! În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, cerem Parlamentului să voteze împotriva acestei propuneri legislative", explică semnatarii.

Semnatarii spun că sunt conştienţi că retragerea proiectului va afecta situația socială "și așa precară a localnicilor" şi de aceea cer guvernului "să ia măsuri directe pentru a oferi oamenilor posibilități de muncă și să soluționeze problemele sociale existente".

Semnatarii declaraţiei comune sunt Jakubinyi György arhiepiscop, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia, Kató Béla episcop, Eparhia Reformată din Ardeal, Bálint Benczédi Ferenc episcop, Biserica Unitariană, Csűry István episcop, Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, Schönberger Jenő episcop, Episcopia Romano-Catolică de Satu Mare, Böcskei László episcop, Episcopia Romano-Catolică de Oradea şi Adorjáni Dezső Zoltán, episcop la Biserica Evanghelică Lutherană din România.