Ce soluţie s-a găsit în cazul poluării de la Pata Rât. Se scurg 6.000 de metri cubi de substanțe toxice
- Scris de Mircea Tatar
- 08 Sep 2017, 13:11
- Eveniment
- Ascultă știrea
Reprezentanţii organismului judeţean care gestioneată situaţiile de urgenţă au luat vineri în unanimitate o hotărâre care, practic, dă undă verde Consiliului Judeţen Cluj (cel care gestionează închiderea gropii de gunoi - n.a.) să acţioneze de îndată pentru stoparea fenomenului de poluare masivă a pârului Zăpodie din imediata apropiere a gropii de gunoi.
Specialiştii prezenţi la întâlnire au arătat că în zonă s-a adunat o cantitate uriaşă de levigat (lichid toxic rezultat din dizolvarea deşeurilor - n.a.) de 6.000 metri cubi, care trebuie epurat şi eliminat prin soluţii tehnice care vor fi aprobate de CJ Cluj şi avizate de instituţiile abilitate.
Vicepreşedintele CJ Cluj, Marius Mânzat, prezent la lucrările comitetului, a declarat că specialiştii vor stabili soluţiile tehnice pentru intervenţie, iar una dintre acestea ar fi achiziţionarea unei staţii de epurare.
"În primul rând Consiliul Judeţean Cluj avea nevoie de această hotărâre a Comitetului pentru situaţii de urgenţă. Începând de astăzi, Consiliul Judeţean Cluj, prin antreprenor, prin experţi, poate să acţioneze în ritm accelerat de îndată. Situaţia de acolo încă nu este finalizată şi nu se va finaliza mâine. Toată lumea, constructorul noi, ca beneficiar, experţii, proiectanţii, lucrează pentru a găsi soluţiile optime de a stopa acest fenomen. Una dintre soluţiile propuse pe care încercăm să o implementăm în cel mai scurt timp posibil, este achiziţionarea unei staţii de epurare care să permită epurarea acelui levigat, să nu ajungă în pârâul Zăpodie, şi implicit în Someş. Nu vă pot spune exact în cât timp se realizează. Capacitatea staţiei în acest moment o calculează experţii, iar în momentul când avem tipul de staţie care trebuie să-l achiziţionăm, costurile vor fi în funcţie de capacitatea staţiei. Va fi o staţie fixă care va necesita nişte lucrări aferente, inclusiv alimentare cu energie electrică şi alte lucrări de construcţii. Costurile vor fi suportate de Consiliul Judeţean Cluj", a spus vicepreşedintele CJ Cluj, Marius Mânzat.
Prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş, a afirmat că problema trebuie rezolvată până la venirea iernii pentru ca fenomenul de poluare să nu se agraveze şi să pună în pericol mediul şi sănătatea populaţiei.
"Eu sunt mulţumit că am reuşit să ajutăm la deblocarea acestei situaţii cu potenţial generatoare de situaţie de urgenţă. E vorba de 6000 de metri cubi de levigat care băltesc şi o altă cantitate care se scurge pe albia pârăului Zăpodie care momentan este secată. Noi creăm cadrul legislativ, cadrul în care să se poată desfăşura anumite acţiuni cu celeritate. Pentru că dacă ar trece iarna peste lacul respectiv, cu siguranţă vom avea o situaţie de urgenţă, şi nu asta ne dorim. Dacă oamenii ar intra în contact cu substanţele toxice din acest levigat, ar fi foarte periculoase pentru sănătate. (...) Ideea este să deblocăm situaţia. Acum, specialiştii ne vor zice, că-l ducem cu vidanja, că punem o microstaţie de epurare acolo, asta ne zic specialiştii, noi le-am creat cadrul ca lucrurile să se mişte extrem de urgent, pentru că nu putem aştepta până în primăvară să deblocăm situaţia asta", a precizat prefectul judeţului Cluj, Aurel Cherecheş.
Centura de "diamant" a Clujului, în pericol din cauza unei alunecări de teren
Amintim că, la finele lunii august, o alunecare de teren pe o lungime de 300 de metri pe fosta rampă de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, în prezent închisă, a blocat albia unui pârâu, existând pericolul erodării centurii de ocolire a municipiului pe relaţia Vâlcele - Apahida.
Prefectul Aurel Cherecheş a declarat, în cadrul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj de la acea vreme, că nivelul de levigat din fosta rampă deşeuri de la Pata Rât nu este gestionat corect, fiind lăsat să curgă, debitul ajungând şi la 100 de litri pe secundă. În cadrul acelei şedinţei s-a dispus Consiliului Judeţean Cluj să intervină rapid şi să ia măsuri pentru oprirea alunecării de teren, decolmatarea albiei pârâului Zăpodie şi oprirea scurgerii levigatului, care trebuie preluat şi dus la staţii de epurare.
Potrivit unei note de constatare de la începutul lunii august, întocmită de mai multe instituţii, privind situaţia alunecării de teren de la Pata Rât, deşeurile dislocate din corpul depozitului au fost apreciate la circa 15-20% din volumul acestuia.
În aval de rampa de deşeuri de la Pata Rât se află satul Sânnicoară şi depozite ale unor societăţi comerciale.
În aprilie 2015, Consiliul Judeţean Cluj a semnat un acord cu o asociere de mai multe firme privind închiderea şi ecologizarea a patru rampe de deşeuri neconforme din judeţ, printre care şi cea a municipiului Cluj-Napoca de la Pata Rât, lucrările începând abia în martie 2017.
Problema poluării de la Pata Rât. Cu ce viteză curge levigatul
În zilele ce au urmat, președintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Alin Tișe, a prezentat propriile cifre privind situația poluării de la rampa de gunoi Pata Rât.
Tișe a explicat că pârâul a fost deviat încă dinainte de alunecarea gunoiului și că urmează să fie instalată o stație de epurare, respectiv că levigatul se scurge în sol cu o viteză de 5 litri pe secundă, mult mai mică decât valoarea prezentată de prefect.
"Există confuzii și aș dori să le lămuresc. Există în zona Pata Rât trei rampe de gunoi și am văzut că inclusiv unii dintre jurnaliști nu au înțeles. Este rampa veche de 70 de ani aflată în procedură de închidere, alături rampa primăriei, una temporară, și puțin mai departe este centrul de management integrat al deșeurilor, la care se lucrează intens, are unele părți finalizate și sper că va fi gata anul viitor", a spus Tișe, comentând imagini de pe un monitor gigant.
"Prefectul a făcut declarații halucinante. A pus mulți oameni pe jar, care au intrat în panică. Poluarea este de 5 litri pe secundă, constatată de Apele Române. Nici acest debit nu e de dorit, dar asta e realitatea. Dacă ar fi fost 108 litri pe secundă, ar fi trebuit să declare stare de alertă, dar nu este cazul.
La acest debit suntem într-o situație de urgență, declarată de ISU. Spre comparație, întregul debit al Someșului Mic este de 6 mc pe secundă. E o aberație să spui că levigatul curge cu 108 litri pe secundă. Agenția de mediu acceptă o asemenea poluare, întrucât ea a existat mereu, în cei 70 de ani de când există rampa", a mai comentat Tișe.
Președintele CJ a explicat că totul a început în urmă cu mai bine de o lună: "Incidentul cu mișcarea stratului de gunoi s-a petrecut în 22 iulie, am sesizat și am chemat toți factorii, agenția de mediu, garda de mediu, ISU. S-a decis izolarea zonei și s-au oprit lucrările de închidere a rampei. S-a întocmit o notă tehnică și s-au luat măsuri urgente încă de a doua zi.
S-a demarat și o expertiză, ale cărei rezultate le vom afla într-o zi sau două. Expertiza ne va spune dacă e de vină constructorul și va suporta costul lucrărilor suplimentare sau dacă e o cauză naturală, iar atunci va suporta toate cheltuielile CJ. În proiect era prevăzut o ministație de epurare. După expertiză vom vedea dacă trebuie redimensionată".
