Deţinut politic din Cluj, patru ani sub "supravegherea" torţionarului Fecior

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid. Un clujean care a avut "privilegiul" de a-l cunoaşte, este în viaţă.

Torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 70% din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani, conform unui proiect de lege care va fi şi trimis Parlamentului de către Guvern. Miercuri, Institutul Investigare a Crimelor Comunismului a solicitat Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu. Deţinuţii politici sunt însă sceptici.

"Patru ani am stat în Colonia de muncă de la Periprava. L-am cunoscut foarte bine pe acest Fecior. Era un băiat zdravăn, care ştia dă dea aşa, ca să ţâşnească sângele pe pereţi", rememorează doctoral Traian Neamţu, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDP), filiala Cluj. După 23 de ani în care nu s-a întâmplat mai nimic pentru deţinuţii politici, ei au devenit taciturni. "Ce să mai spunem: noi, din cotizaţiile noastre, strângem 50 de lei să îl ajutăm pe unul sau altul dintre foştii deţinuţi să nu moară de foame, iar torţionarii au nişte pensii nesimţite", a precizat doctoral Neamţu. El a evitat să răspundă la întrebarea dacă la Cluj mai sunt în viaţă torţionari de la Gherla ori de la alte puşcării din perioada comunistă.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului: "Conform documentelor care atestă decesul deţinuţilor (acte de moarte, fişe matricole penale, procese-verbale de constatare a decesului, adeverinţe de înhumare, note telefonice ş.a.), identificate de către experţii IICCMER în arhiva primăriei C.A. Rosetti, localitate în perimetrul căreia se află astăzi fosta colonie de muncă, precum şi în Arhiva Penitenciarului Tulcea şi în cea a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în intervalul 01.08.1958 - 1.11.1963 în care la conducerea coloniei s-a aflat col. (r) Ioan Ficior, la Periprava au fost înregistrate 103 cazuri de deces în rândul colectivităţii încarcerate pe motive politice. Cu titlu de exemplu, menţionăm că în doar 5 luni, respectiv 29 decembrie 1959 - 11 iunie 1960, în perioada în care Ficior îndeplinea funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim, adică persoana responsabilă cu „reeducarea" deţinuţilor, la Periprava s-au înregistrat 46 de decese, adică aproximativ 1 deces la fiecare 3 zile".

Acum, torţionarul Ficior este preşedintele asociaţiei de locatari a unui bloc din zona Gării de Nord. Locuieşte într-un apartament de 4 camere. Are o pensie de 5.100 de lei, potrivit gândul.info. "În legătură cu pensiile torţionarilor, să trimitem astăzi (ieri-n.red.) legea spre Parlament. Sunt două cazuri, poate că o să fie mai multe, e târziu, dar e important, mai bine mai târziu şi vreau să luăm această măsură", a spus Ponta miniştrilor în şedinţa de guvern de ieri.

În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să pregătească adoptarea în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale torţionarilor comunişti, precizând că pensiile vor fi puse într-un fond special şi doar cei achitaţi de instanţă le vor putea primi înapoi. În vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirilor, procurorul sau, după caz, instanţa de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condiţiile Codului de procedură penală. Conform datelor prezentate de autorităţi, pensiile torţionarilor comunişti se ridică până la 6.000 de lei, în condiţiile în care unele victime ale acestora primesc pensii de 600 de lei.

În aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor, în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale acestor persoane.

Al doilea torţionar acuzat de genocid

În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Vişinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv din 1956  până în 1963. Miercuri, Institutul a solicitat Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.