Marea Neagră de la Pata Rât. Lacul de levigat se întinde pe 8 hectare FOTO/VIDEO

Lacul de levigat de la groapa de gunoi a Clujului s-a triplat într-o lună, de la 3 la peste 8 hectare, susţine artistul şi militantul ecologist Szakats Istvan, care a publicat fotografii şi clipuri video, dar şi o hartă cu poluarea de la Pata Rât.

"Suprafața inundată de levigat acum e mult mai mare decât Parcul Feroviarilor (5.3 hectare).  Volumul levigatului este peste 20.000 metri cubi". Și mai e o veste proastă, spune Szakats. "Muntele de gunoi alunecă spre centură. Revin cu date. Nu azi, dar nu pierdeți nimic, alunecare e constantă", se arată într-o postare făcută miercuri pe Facebook.

Şi Consiliul Județean a venit miercuri cu câteva precizări legate de situaţia poluării de la vechea groapă de gunoi a Clujului, de la Pata Rât. Administraţia judeţeană a anunţat că va duce la bun sfârșit închiderea și ecologizarea rampei de la Pata Rât, dar în acelaşi timp a prezentat public şi cele două hotărâri ale Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care în opinia reprezentanţilor CJ Cluj, se bat cap în cap (Foto). "De ce oare s-a mai constituit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, dacă nu era o situație de urgență?". Mai multe detalii AICI.

Forul judeţean a mai anunţat că va solicita implicarea autorităţilor centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului pentru rezolvarea poluării de la Pata Rât.

Ipoteză lansată de un ecologist: locuitorii din două sate clujene se îmbolnăvesc din cauza gropii de la Pata Rât. Statisticile îi dau dreptate

La începutul lunii octombrie, Szakats a publicat un articol care trebuie să îi pună serios pe gânduri pe locuitorii a două sate de lângă Cluj. Documentul este studiul de evaluare a impactului asupra stării de sănătate în relație cu obiectivul "Sistem de management integrat al deșeurilor în judeţul Cluj - Centru de management integrat al deşeurilor", comandat de Consiliul Județean Cluj și realizat de Centrul de Mediu și Sănătate în 2009.

La capitolul evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populației, apar câteva statistici de la Direcția pentru Sănătate Publică Cluj, citate şi comentate de Szakats.

„În Sânnicoară și Apahida, cancerul, bolile bronhopneumopatice și cele cerebrovasculare apar cu un trend abrupt crescător. Aceleaşi boli în Someșeni au un trend descrescător. Pe o distanță de 10 km, între Someşeni și Apahida, localităţi aflate în aceeaşi vale a Someşului, dinamicile de evoluţie a bolilor se schimbă cu 180 grade.

Linia de demarcaţie e scurgerea substanţelor provenite de la Pata Rât în Someş, între Someşeni şi Sânnicoară. Sânnicoară și Apahida sunt în aval de scurgere. Someşeni e în amonte. Levigatul de la Pata Rât curge prin pârâul Zăpodie către Sânnicoară și Apahida și se infiltrează în pânza freatică. Vântul duce aerul toxic în toată zona.

Atunci când miroase a gunoi la aeroport, nu doar putoarea e acolo. Tot aerul toxic din Pata Rât e acolo. Este poluarea de la Pata Rât principalul factor al îmbolnăvirii populației din comunele din aval de Zăpodie? Valorile de toxicitate măsurate în studiul comandat de CJ arătau că, în 2009:

- plumbul, cuprul și bariul depășeau mult valorile normale și se apropiau de pragurile de intervenţie

- în mai multe puncte de măsurare, seleniul depăşea chiar și pragurile de intervenție - miniul ajungea să depășească de 10 ori chiar şi pragul de intervenţie", spune autorul articolului.

Şi totuşi, studiul menţionat concluzionează că "modelele statistice nu au pus în evidenţă nicio corelaţie semnificativă statistic între valorile determinate în aer ale substanţelor periculoase analizate (respectiv dioxid de azot, dioxid de sulf, pulberi respirabile PM10, PM2.5, compuşi organici volatili, formaldehida) și frecvenţa afecţiunilor cronice în aria de influenţă a obiectivului".

Szakats este convins că, din 2009 încoace, cifrele au devenit mai alarmante şi cere noi studii de toxicitate a aerului şi a solului şi corelarea acestor date cu evoluţia sănătăţii oamenilor care locuiesc în Sânnicoară şi Apahida.