Necropola de pe şantierul Autostrăzii Transilvania, cel mai vechi cimitir celtic din ţară VIDEO

Şantierul Autostrăzii Transilvania se dovedeşte a fi plin de surprize. La doar un metru sub pământ, arheologii clujeni au făcut o descoperire de importanţă majoră. Este vorba de un cimitir celtic din secolul 4, înaintea erei noastre.

Pe traseului noului segment de autostradă la care se lucrează în Cluj, arheologii au descoperit o necropolă celtică cu aproape 60 de morminte de luptători, ce datează de la sfârşitul secolului 4 înainte de Hristos. Arheologii au efectuat săpături pe o suprafaţă de aproape două hectare.

"Ne aflăm într-un cimitir celtic care se datează de undeva de la sfârşitul secolului IV până la jumătatea secolului III, una dintre cele mai timpurii descoperiri din acest orizont. Este un cimitir de incineraţie în care morţii erau arşi pe un rug, după care resturile funerare, împreună cu podoabe şi vase de ofrandă se depuneau în aceste gropi, probabil cu ritualurile aferente. Sunt 56 de complexe funerare, lângă morminte există şi alte lucrări adiacente pentru personajele mai importante ale vremii, care şi atunci, ca şi astăzi, se înmormântau mai pretenţios decât restul comunităţii. Evident, în mormintele de bărbaţi apar arme, specificele săbii celtice, drepte, frumoase, lănci, pumnale, iar la femei podoabe, brăţări. Acestea ne şi datează orizontul cronologic, podoabele aveau şi atunci, ca şi astăzi, elemente de modă după care se pot data relativ bine. Interesantă este plasarea relativ timpurie a acestei necropole, care pentru acest spaţiu este până acum cea mai timpurie din acest orizont celtic în Transilvania, deci este cel mai vechi cimitir celtic cunoscut deocamdată în arealul transilvănean şi chiar din România", a declarat arheologul Adrian Ursuţ.

O parte din morminte sunt mai mari. Acestea au aparţinut unor conducători de familii celtice.

Lucrările pentru descărcarea arheologică a terenului au loc pe cheltuiala constructorului si doar pe zona afectata de autostradă. Cimitirul însă este mai mare decât zona decopertată. Lucrările arheologice ar putea continua dacă va exista interes şi bani de la Minsiterul Culturii.

"Dacă va exista interes pentru continuarea cercetărilor din partea specialiştilor, finanţarea ar trebui să vină din partea guvernului şi evident a Ministerului Culturii, care este principalul finanţator al cercetărilor sistematice. Sigur, există şi alte variante, proiecte internaţionale, se pot dezvolta pe granturi, pe colaborări cu institute de specialitate din străinătate", a precizat Adrian Ursuţ.

La un kilometru de săpăturile arheologice este şantierul autostrăzii. Noul tronson va avea 8,7 kilometri şi costă circa 260 de milioane de lei. Termenul de finalizare este aprilie 2016.

Celţii sunt un grup de triburi antice care vorbeau şi îmărtăşeau o cultură comună. De-a lungul istoriei, aceştia s-au extins în mare parte din Europa de Vest, Mediteraneană şi Centrală. În urma puternicii expansiuni înspre cea din urmă parte a continentului, există numeroase urme arheologice de așezări celte din secolul al III-lea î.Hr. și în spațiul carpato-dunărean, printre care cele mai cunoscute sunt la Fântânele, Apahida, Oradea, Ciumești şi Silivaș.