Președintele Klaus Johannis, la UBB. "Îmi place Clujul. Mi-a plăcut şi când eram student" FOTO

Președintele Klaus Johannis, la UBB.
Președintele României, Klaus Johannis, a ajuns la Cluj-Napoca. Acesta a participat la dezbaterea cu tema „Uniunea Europeană între dezintegrare şi reformare. Contribuţia României la consolidarea construcţiei europene”, organizată de Grupul de Reflecţie Citadel la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB).

Iohannis a ajuns la ora 15:35 la UBB, dezbaterea fiind programată la ora 16:00. Aceasta se  concentrează pe analiza problemelor actuale cu care se confruntă Uniunea Europeană și pe prezentarea viziunii României privind reformarea proiectului european.

Evenimentul are loc de Ziua Internațională a Studenților - dată simbolică, încărcată de o istorie dramatică, care amintește că dreptul la educație, libertatea de opinie și de exprimare sunt drepturi fundamentale dobândite cu mari sacrificii.

17 noiembrie a fost declarată Ziua Internațională a Studenților în 1941, de către Consiliul Internațional al Studenților (organizat la Londra), pentru a comemora demonstrațiile din 1939, desfășurate la Universitatea din Praga împotriva ocupației germane asupra Cehoslovaciei.

 

UPDATE

"Când eram student, nu m-am gândit că voi vorbi aici despre altceva decât despre fizică"

Preşedintele Românei a depănat la UBB amintiri de pe vremea când era student la Cluj.

"Domnule rector, vă mulţumesc că m-aţi salutat ca pe unul care a venit acasă. Într-adevăr acum 30 şi ceva de ani, am terminat studiile aici la Cluj, chiar în vecinătate, la Facultatea de Fizică, şi atunci mi-a plăcut Clujul şi de atunci am revenit de mai multe ori şi recunosc că de fiecare dată mi-a plăcut, şi astăzi îmi place, chit că această postură este pentru mine una, sigur, neobişnuită, dar cu siguranţă, neaşteptată, cel puţin dacă încerc să-mi amintesc cum am văzut eu la vremea mea studenţia şi cariera pentru care m-am pregătit la vremea respectivă. Am putut şi atunci să-mi imaginez că poate odată voi sta eu în faţă şi studenţii jos, dar în nici una din variante nu m-am gândit că voi vorbi despre altceva decât despre fizică, şi cel puţin la vremea respctivă, în nici un caz nu m-am gândit că voi discuta vreodată despre chestiuni legate de Uniunea Europeană, darmite să şi vorbesc eu ceva deştept despre Uniunea Europeană. Sper că găsiţi că în alocuţiunea mea sunt câteva lucruri care vi se par că sunt interesante", a declarat Klaus Iohannis la începutul intervenţiei sale la dezbatere.

"Nu trebuie să privim Brexitul ca pe un declanşator al dezintegrării Uniunii Europene"

Preşedintele României a vorbit şi despre provocările care stau în faţa construcţiei europene.

"Uniunea este într-o situaţie complicată, şi cu toţii trebuie să găsim soluţii. În afară de asta, evident, ambiţia mea este să găsesc pentru România, cele mai bune soluţii. Dragi studenţi dumneavoastră sunteţi în primul rând chemaţi să contribuiţi creativ şi dinamic la dezbaterea privind sensul în care se îndreaptă proiectul european. Titlul dezbaterii de astăzi surpinde miza reflecţiilor actuale din Uniunea Europeană, aflată la un moment de răscruce. Tot mai des vorbim despre o criză identitară, o criză a valorilor de leadership sau despre efectele încă prezente ale crizei economico-financiare. Pe agenda UE se află astăzi mai multe probleme decât în oricare alt moment din existenţa sa. Toate aceste probleme sunt complexe, şi cer răspunsuri pe măsură: fenomenul migraţiei, Brexitul, problemele din zona Euro, populismul, situaţia de securitate, şi internă şi externă şi reapariţia sau accentuarea, pe acest fond, a unor tendinţe centrifuge sau clivaje în cadrul UE, între Est şi Vest, între Nord şi Sud. Suntem în faţa unor provocări cruciale privind viitorul Proiectului European. Referendumul din Marea Britanie din iunie a generat un moment fără precedent în istoria Uniunii, în care un stat membru decide să părăsească Uniunea, ceea ce a adăugat incertitudine la acest tablou deja complicat. Totuşi, nu trebuie să privim Brexitul ca pe un declanşator al dezintegrării Uniunii. Este o provocare importantă, dar o vom depăşi, dacă rămânem uniţi şi angajaţi să recâştigăm încrederea cetăţenilor din ţările noastre. Este adevărat că sunt riscuri ca diferenţele şi liniile de separaţie să se adâncească în Europa. Am văzut din păcate că mesajele populiste, xenofobe sau radicale, au prins teren în multe părţi din Europa, şi cum am văzut recent, nu numai în Europa. Cu cât aceste voci vor avea mai mult câştig de cauză, cu atât creşte riscul unei Uniuni mai fragile, divizate, şi traversate de linii de demarcaţie artificiale, cu zone mai bine integrate economic, politic, securitar şi zone periferice. O astfel de Uniune nu poate fi un actor credibil, nici pentru cetăţenii săi nici în raport cu vecinii săi, şi nici în competiţia globală", a punctat Klaus Iohannis.

"Susţinem consolidarea proiectului european"

În concluzia alocuţiunii sale tinute la UBB, preşedintele României a spus clar care trebuie să fie poziţia Românei în faţa acestor provocări prin care trece UE.

" Pentru România, nu există altă alegere decât aceea a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare şi puternice. Numai o astfel de Uniune poate fi performantă în acţiunea sa internă şi externă şi poate răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi, inclusiv ale celor români. Europa mai solidă şi mai unită oferă mai multe perspective mai bune de dezvoltare, pentru statele membre, pentru cetăţenii săi. De aceea e nevoie de mai multă coeziune, de o agendă pozitivă, de continuarea procesului de integrare, de instituţii europene solide, care să acţioneze în interesul tuturor statelor membre şi a cetăţenilor europeni. Este clar că singuri la nivel naţional sau chiar la nivel regional, nu putem găsi cele mai bune soluţii. Soluţiile eficace în Europa nu pot fi cele de mică anvergură, ci doar cele motivate de mize care privesc interesele noastre comune ale fiecărui stat membru şi ale cetăţenilor săi şi ale Uniunii în întregul său.

UE a ştiut de-a lungul timpului să depăşească fiecare criză, să reconstruiască şi să se reinventeze cu succes, pentru că fundaţia sa este solidă iar principiile şi obiectivele care au inspirat crearea sa, îşi păstrează relevanţa şi astăzi. Este evident pentru noi toţi că este nevoie de o regândire a proiectului european. Obiectivul care ghidează România în acest proces este acela al unei UE mai pragmatice şi mai coerente, mai flexibile şi care îşi respectă principiile şi valorile. România are oportunitatea şi resursele de a se situa în centrul dezbaterii europene şi de a contribui activ la revigorarea proiectului european.

Poziţionarea noastră este limpede, susţinem consolidarea proiectului european şi dorim să fim parte a nuceului de integare a Uniunii. Pentru noi, continuarea integrării la nivelul UE, rămâne un obiectiv strategic, strâns legat de dezvoltarea noastră naţională pe termen lung. Suntem convinşi că proiectul european poate progresa, dacă vom susţine priorităţile strategice ale UE. Acesta sunt, în viziunea României, securitatea internă şi externă a UE, creşterea conomică, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri şi consolidarea pieţei interne a Uniunii. Nu vrem paşi înapoi de la ceea ce am realizat deja şi de la acele politici care asigură fundamentul UE, din contră vom continua să susţinem respectarea celor patru libertăţi fundamentale, mai ales în contextul Brexit, aderarea României la spaţiul Schengen şi la zona Euro", a conchis preşedintele Iohannis în cuvântul său.

 

Comenteaza