Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, Domnule Câciu, nu mai dați ajutor de stat „la grămadă”. Stabiliți ca prioritate investițiile industriale mari

Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, Domnule Câciu, nu mai dați ajutor de stat „la grămadă”. Stabiliți ca prioritate investițiile industriale mari

Așa-i și spune Hotărarii de Guvern 807: hotărare pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investiţiilor cu IMPACT MAJOR IN ECONOMIE.

Domnule Ciucă, Domnule Ciolacu, Domnule Câciu, nu mai dați ajutor de stat „la grămadă”. Stabiliți ca prioritate investițiile industriale mari care au într-adevăr impact major în economie și valoare adăugată substanțială. România are nevoie de industrie de prelucrare în sectoare strategice.

Vestea bună este că sunt mulți solicitanți de ajutor de stat, așadar România devine interesantă pentru invesțitii private. Vestea rea este că, știm deja, nu sunt bani decât pentru mai puțin de o treime din sumele solicitate, cu tot cu suplimentarea recentă de 1 miliard lei. Asta pentru că multe prevederi care privesc ajutorul de stat au rămas la nivelul lui 2014 în timp ce condițiile din economia României s-au schimbat - și se vor schimba în continuare - devenim tot mai atractivi din cauza situației geopolitice și a costurilor mici cu mână de lucru, interesul, dimensiunea și portofoliul investitorilor sunt în dinamică, deficitul de forță de muncă din UE este enorm iar costul cu aceasta din ce în ce mai mare etc.

Iata cinci sugestii pentru acordarea HG 807 la oportunitatile economice din 2022.

  1. Să fie stabilită o strategie națională de atragere de investiții în industria prelucrătoare cu valoare adaugată mare în baza căreia să fie autorizate cererile de ajutor de stat. Avem nevoie de reindustrializare în energie, mâncare, chimie și apărare și de continuarea investițiilor în automotive. Acestea ar trebui să fie domeniile prioritare care să beneficieze de ajutor de stat. Trebuie sa încetăm cu sprijinirea „la gramadă” a investitiilor demonstrând astfel că vrem să atragem sectoarele care genereaza pe termen lung valoare adaugată mare.
  2. Ajutorul de stat să fie aprobat pentru investițiile care au cu adevărat impact major în economie. Astfel încât acesta ar trebui să sprijine exclusiv investițiile intreprinderilor mari, deja se văd interesul companiilor existente de a se extindeși tendința de relocare industrială mare către România; este un lucru dovedit, o fabrică nouă transformă totul în jur;
  3. Pragul minim de eligibilitate trebuie ridicat, 1 milion de euro este mult-mult-mult prea jos – acest criteriu specific este de altfel conectat cu cele două de mai sus. Cehia are prag minim de 18 milioane Euro, iar Ungaria pâna la 17 milioane Euro.
  4. Pentru a încuraja atragerea investițiilor mari, pe lângă banii din 807 care provin din credite de angajament și credite bugetare, să fie introduse și facilităși fiscale (sau variante) pe o durată variabilă. Polonia, Cehia, Ungaria și Slovenia folosesc un mix de tipul ajutor de stat + facilități fiscale astfel încat pot să flexibilizeze forma de ajutor în funcție de nevoile investitorului. Multe întreprinderi mari au destule fonduri proprii din care să facă investiția, ar prefera o facilitate fiscală ulterioară.
  5. Conditia regională referitoare la intensitatea și nivelul maxim al ajutorului de stat trebuie să fie corelată cu dovada că regiunea în care se face investiția poate pune la dispoziție personal calificat pentru noile locuri de muncă. Aceasta schimbare în 807 ține cont de problema reală a deficitului de forță de muncă din România. Degeaba deschidem o fabrică nouă într-un județ care nu este capabil să dovedeasca că poate să asigure investitorului un număr minim de angajați sau dacă, la deschiderea unei fabrici, se închide alta din cauza migrării forței de muncă.

Vremurile se schimbă, România este pe val, avem nevoie acum să construim strategii industriale și priorități pentru domeniile care să aibă într-adevăr impact major în economie până în 2030. Numai astfel vom reversa trendul incredibil al deficitului de balanță comercială, cel de care se vorbește cel mai puțin însă cel mai periculos și de necontrolat dintre toate deficitele României.

Comenteaza