Dragoş Damian, Terapia Cluj: ”Nu sunt de ajuns clădirile şi dotările noi cu care se vor lăuda politicienii pe 9 septembrie / În fiecare an 100.000 de copii abandonează sistemul de educaţie”
- Scris de Dragoş Damian
- 09 Sep 2024, 07:15
- Opinie
- Ascultă știrea
Disputa notei de la bacalaureat a lui Marcel Ciolacu capătă semnificaţii neaşteptate la început de an şcolar. Oare ce note au luat la bacalaureat politicienii şi oamenii de afaceri care au dat examenul în 1985 şi 1986?
Examenul de bacalaureat de acum 40 de ani era groaznic de greu – peste un milion de decreţei născuţi în 1967 şi 1968 o pot confirma. Discuţia publică despre nota de la bacalaureat de acum aproape 40 de ani a creat, de la caz la caz, valuri de curiozitate, îngrijorare sau emoţie, urmate mai mult ca sigur de reflexul multor români de a merge la sertarul cu documentele ”clasificate” ale familiei spre a verifica ce notă au luat la examenul cu pricina. În 1985 şi 1986 dădeau bacalaureatul o mare parte dintre adolescenţii născuţi în 1967 şi 1968, 520.000 şi respectiv 500.000, aşadar în jurul a un milion de tineri.
Bacalaureatul de acum trei-patru decenii se dădea în altă manieră, era un examen care într-un anume fel încurca examenul de admitere la facultate - de fapt absolvenţii erau focusaţi pe admiterea la facultate, unde erau concurenţe de 10-20 pe loc. Chiar dacă partidul trebuia să raporteze un număr mare de absolvenţi de bacalaureat, examenul era chiar foarte greu. Patru zile de probe, matematică, limba română, o materie suplimentară în funcţie de liceul absolvit şi, în plus, o probă practică din meseria în care s-au pregătit – toţi absolvenţii de liceu, în caz că nu luau bacalaureatul sau nu intrau la facultate, plecau în lume cu o profesie în mână. Decreţeii făceau pe timpul liceului practică obligatorie în fabrici de producţie, pe şantiere de construcţii sau în ferme agricole, calificându-se într-o meserie. Învăţământ Dual, însă pentru toţi.
Toţi decreţeii care au dat bacalaureatul în 1985 si 1986 ştiu că nu nota de la examen i-a ajutat în cariera şi viaţă, indiferent ce au făcut mai departe. Sistemul de învăţământ de atunci, extrem de exigent, bine organizat şi conectat cu piaţa muncii, este cel care a făcut diferenţa.
Nu am găsit date despre promovabilitatea la bacalaureatul de acum aproape 40 de ani, din 1985 şi 1986, când dădeau examenul decreţeii din cel mai mare contingent de populaţie măsurat vreodată în România. Datele din 2024, când au dat bacalaureatul zoomerii născuţi marea majoritate în 2006 - circa 198.000 de copii, sub jumătate fata de cei născuţi în 1967 şi 1968 - arata că la examen s-au prezentat doar 115.000 de zoomeri, cu o rata de promovabilitate de 76% în vară şi una ridicolă, de 24%, în toamnă. Dar promovabilitatea reală din vară este de fapt de 55% daca ne raportam la numărul de copii născuţi in 2006 care trebuiau sa dea bacalaureatul anul asta. Restul, i-am ”pierdut” pe parcurs. În fiecare an pierdem pe parcurs 100.000 de copii care abandonează sistemul de educaţie. România Educată, însă doar pentru jumătate din copiii noştri.
Toată povestea asta cu nota de la bacalaureat, care a distras şi manipulat atenţia opiniei publice, este o glumă proastă. Nu ne-a lăsat să ne concentrăm pe problemele majore din sistemul de educaţie, pe consumul de droguri, alcool şi ţigări, pe şcolile supraaglomerate în 3 schimburi, pe abandonul şcolar, pe NEET, pe ineficienţa sistemului de învăţământ dual, pe prăpastia dintre sistemul de educaţie şi piaţa muncii, pe şcolile de diplome, pe lipsa acută de personal calificat şi specializat şi pe toate celelalte.
Nu sunt de ajuns clădirile şi dotările noi cu care se vor lauda politicienii pe 9 septembrie şi nu are nici o importanţă nota la bacalaureat. Avem nevoie de un sistem de învăţământ exigent, bine organizat şi conectat la piaţa muncii.
Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj, publicată în zf.ro