Candidaţii UDMR Cluj vor plăcuţe multilingve la intrările în Cluj. Acuzaţii grave la adresa Primăriei Cluj din partea unei asociaţii maghiare

Candidaţii UDMR Cluj la Parlament vor amplasarea de plăcuţe în limbile română, maghiară şi germană, la intrările în Cluj-Napoca. "Nu putem vorbi de un multiculturalism real fără multilingvism", spune preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond.

Preşedintele UDMR Cluj, Csoma Botond, candidat pe primul loc pentru Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, într-o conferinţă susţinută la Cluj-Napoca în faţa unei plăcuţe indicatoare aflată la una dintre intrările în municipiu, că nu se poate vorbi despre multiculturalism fără multilingvism.

"Vrem plăcuţe multilingve la Cluj-Napoca, în limbile română, maghiară şi germană. Nu cred că cineva ne poate acuza că doar în campanie vorbim de această problemă, eu, personal, şi UDMR de zece ani luptăm pentru această chestiune. Cred că nu putem vorbi de un multiculturalism real fără multilingvism. Atât timp cât există o asemenea discrepanţă între fapte şi retorică, Clujul nu poate fi numit un oraş multicultural. Eu, în Parlament, mi-am propus să modific Legea nr. 215/ 2001, pentru a reduce de la 20% la 10% pragul ca să fie obligatorie inscripţionarea şi în limba unei minorităţi, şi să introducem un prag alternativ, de 5.000 de persoane minoritare într-o localitate, pentru ca şi atunci să fie obligatorie inscripţionarea în limba acelei minorităţi", a spus Csoma, citat de mediafax.ro.

Potrivit acestuia, UDMR susţine şi varianta în care să poată fi lăsată la latitudinea administraţiei locale amplasarea unor astfel de indicatoare multilingve în semn de respect faţă de o minoritate.

La conferinţa de presă au mai participat şi ceilalţi doi candidaţi ai Uniunii aflaţi pe locuri considerate eligibile pe lista UDMR Cluj, Hegedus Csilla, locul 2 la Camera Deputaţilor, şi Laszlo Attila, locul 1 la Senat, iar preşedintele executiv al filialei, Antal Geza, a avut asupra lui un afiş cu textul „Cluj-Napoca - Kolozsvar - Klausenburg".

Potrivit liderului UDMR Cluj, la nivelul municipiului Cluj-Napoca minoritatea maghiară ajunge la 16%.

Pe tema plăcuţelor bilingve există şi un proces pe rolul instanţei între o asociaţie şi Primăria Cluj. Biroul de presă al organizaţiei "Musai-Muszáj", care militează pentru amplasarea plăcuţelor multilingve, a dat un comunicat de presă despre recenta înfăţişare în cadrul dosarului.

"Primăria Cluj-Napoca a depus statistici false, invocând un rencesământ din 2001 în cazul numărului maghiarilor din Cluj, deşi rencensământul s-a efectuat în 2002. Judecătorul a amânat procesul.

Principalul reclamant al procesului, Asociația Minority Rights, a fost reprezentat și la procesul de marți de Szőcs Sándor, iar de la Primăria Cluj-Napoca, nu a ajuns nimeni. Szőcs Sándor a prezentat
noile dovezi ale asociației judecătorului. În primăvara anului 2015, Primăria Cluj-Napoca a prezentat statistici ale recesământului din 2001. Statisticile greșite au fost oferite de către Direcția Județeană de Statistică Cluj, și a fost invocat ca un argument cheie pentru a nu afișa tăblițele multilingve la intrările în oraș. Legea 215/2001, care se referă la tăblițele multilingve, a intrat în vigoare în 2001, iar articolul 131 spune clar că în cazul în care la momentul intrării în vigoare a legii, procentul unei minorități depășește 20%, orașul este obligat să amplaseze tăblițele și în limba minorității. Direcția Județeană de Statistică Cluj a oferit o declarație oficială Asociației Minority Rights prin care spune că în afară de statisticile recensământului, nu există alte date despre numărul maghiarilor din Cluj. Aceste recensământuri au fost efectuate în 1992, 2002 și 2011. Primăria Cluj-Napoca, în ciuda faptului că ea însăși a efectuat recensământul din 2002, invocând documentele greșite primite de la Direcția Județeană de Statistică, a prezentat statisticile din 2002 ca fiind din 2001. Prin acest fapt a dorit ca în locul statisticilor din 1992, să se ia în considerare statistica din 2001 (dată la care procentul maghiarilor a scăzut sub
20%), în momentul aplicării legii 215/2001. Judecătorul a dispus amânarea procesului.Următoarea etapă a procesului tăblițelor din Cluj se va desfășura pe 31 ianuarie 2017", precizează Biroul de presă al "Musai-Muszáj".

ZIUA de CLUJ a cerut şi primăriei municipiului un punct de vedere despre acuzaţiile din comunicatul "Musai-Muszáj".