Kelemen Hunor: Avertismentele legate de independența Justiției trebuie tratate în mod serios

Kelemen Hunor: Avertismentele legate de independența Justiției trebuie tratate în mod serios
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat miercuri, că majoritatea constatărilor din raportul MCV sunt corecte și la obiect și trebuie luate ca atare, iar avertismentele privind independența Justiției trebuie tratate în mod serios, punctând faptul că MCV-ul ar trebui ridicat cel târziu în 2019.

"Dacă citim foarte atent raportul și, bineînțeles, fiecare poate să aibă o perspectivă proprie, putem să vedem și jumătatea plină a paharului și jumătatea goală a paharului. Oricum, eu cred că majoritatea constatărilor sunt corecte, la obiect, în ceea ce privește progresele realizate în sfera incompatibilităților și alte lucruri scrise în raport trebuie luate ca atare, și avertismentele, fiindcă nu sunt neaparat critici, avertismentele legate de independența Justiției, trebuie tratate în mod serios. Dacă e vorba de o consultare cu Comisia de la Veneția, eu cred că e un lucru firesc, dar trebuie să spunem că toate observațiile Comisiei de la Veneția și pentru celelalte proiecte, pentru celelalte aspecte pe parcursul anului ar trebui luate în serios și nu sunt luate în serios", a afirmat el.

Totodată, Kelemen Hunor a precizat că "șeful statului nu este scos din procedura de numire a procurorilor șefi".

"E bine să vorbești despre aceste probleme în momentul în care legile au fost adoptate. În acest moment, aceste legi (legile justiției) nu au fost adoptate, nici măcar în prima cameră sesizată, Camera Deputaților, și după cunoștințele mele șeful statului nu este scos din procedura de numire a procurorilor șefi și considerăm să fie șeful statului, cu toate că garantul independenței e legea, CSM-ul și criteriile, nu politicienii. Și șeful statului e un om politic, și Guvernul e politic și Parlamentul e politic, de aceea o abordare echilibrată e absolut necesară", a mai spus Kelemen Hunor.

Liderul Uniunii a punctat faptul că, în opinia UDMR, statul de drept nu funcționează așa cum ar trebui în România, întrucât nu sunt respectate legile.

"Noi de ani de zile spunem că statul de drept în România nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze, fiindcă nu sunt respectate legile. Și până când nu sunt respectate legile, nu putem vorbi de stat de drept, deci aici, iarăși trebuie să fim foarte cinstiți cu noi înșine și nu trebuie să acceptăm că statul funcționează sau nu funcționează pe anumite paliere și pe alte paliere e totul în regulă. Până când legile nu sunt respectate, și eu consider că avem o problemă legată de statul de drept. Deci, din punctul meu de vedere trebuie văzuți și pașii făcuți, dar și ceea ce în continuare trebuie făcut", a arătat președintele Uniunii.

Acesta a ținut să puncteze faptul că nu poate accepta, în continuare, ca intrarea României în spațiul Schengen să fie condiționată de raportul MCV și consideră că această monitorizare ar trebui ridicată cel târziu în 2019.

"Un singur lucru nici acum nici în trecut nu pot accepta: intrarea României în spațiul Schengen să fie tot timpul condiționată de MCV. Fiindcă în momentul în care România a îndeplinit criteriile tehnice, pentru toate statele permanent criteriile tehnice erau criteriile care trebuiau îndeplinite, trebuia să intre în spațiul Schengen. Dubla măsură, pretextul că mai e acolo ceva de făcut, cu incompatibilități, cu Justiția, sunt pe parcurs permanent inventate și reinventate. Sunt probleme reale, trebuie rezolvate, sunt de acord, dar nu poți să accepți să fie folosite aceste chestiuni permanent de câteva state membre pentru a amâna intrarea României în spațiul Schengen. Din acest punct de vedere, am eu o abordare mai diferită", a spus Kelemen Hunor.

El a mai afirmat că MCV-ul trebuie ridicat cel târziu în 2019.

"Sunt convins că MCV-ul cel târziu în 2019 trebuie ridicat, poate fi ridicat, nu văd de ce ar trebui după 11 ani de zile sau 12 ani să fie menținut MCV (...) și sunt convins că pe legile justiției care vor fi votate în Parlament se va ține cont de toate propunerile și dacă vin de la Comisie și dacă vin de la Comisia de la Veneția și din altă parte", a precizat Kelemen Hunor.

Acesta a ținut să adauge că ar fi vrut să se vorbească în raportul MCV de unele chestiuni care afectează grav credibilitatea Procuraturii, făcând referire la "cazul procurorului de la Ploiești" sau problema deciziilor Curții Constituționale legate de Codul Penal și Codul de Procedură Penală, care nu au fost puse în practică.

 

Comenteaza