Pentru ce am plătit parlamentarii de Cluj în 2016 (III)

În cel de-al treilea episod al analizei activităţii depuse în sesiunea proaspăt încheiată de parlamentarii clujeni a venit rândul deputaţilor Radu Zlati (PNL), Cornel Itu (PSD) şi Ioan Moldovan (ALDE)

În privinţa activităţii de bază, cea de legiferare, niciunul dintre cei trei nu şi-a bătut capul anul acesta cu conceput proiecte de legi, toţi alegând calea uşoară a contribuţiei doar cu semnătura la iniţiative legislative de grup, adică proiecte cu iniţiator incert. Cel mai harnic la dat cu subsemnatul a fost paraşutatul Zlati, care a semnat, în calitate de aşa-zis co-iniţiator, 34 de proiecte de legi în 2016. Itu a semnat jumătate (17), iar Moldovan 13.

Deşi niciunul nu are pregătire în domeniu, atât Zlati, cât şi Itu au semnat proiecte legate de sănătate. Itu şi Moldovan au încercat să legifereze profesia de mediator, în vreme ce profesorul de istorie Zlati a contribuit cu semnătura la un proiect dedicat biochimiştilor, biologilor şi chimiştilor. Zlati şi Itu au mai fost preocupaţi de condiţiile arborării drapelului. Liberalul a mai semnat în tentativa de a legifera funcţionarea jandarmeriei, etichetarea produselor alimentare, lunca Dunării, transportul naval sau păşunatul în poligoanele militare.

Itu a încercat să reintroducă purtarea obligatorie a uniformei în tot învăţământul preuniversitar, să pedepsească cu închisoarea defăimarea ţării sau a naţiunii, să înfiinţeze Muzel Locomotivei în Dej sau să achiziţioneze, pentru Ministerul Culturii, un conac din judeţul Argeş. Moldovan s-a preocupat să modifice Legea vinului, dar a contribuit cu semnătura şi la o aberaţie, tentativa de a modifica prin lege o hotărâre de guvern.

Cei trei şi-au văzut, în prima jumătate a acestui an, şi câteva proiecte (tot de grup) transformate în legi. Zlati a legiferat introducerea defrişărilor ilegale în Legea siguranţei naţionale, continuarea activităţii medicale după pensionare, taxarea jocurilor de noroc şi a filmelor. Itu şi-a văzut devenite legi proiecte privind drepturile veteranilor de război şi ale urmaşilor acestora, statutul aviatorilor sau modificarea Legii dialogului social. Împreună cu Moldovan, el a fost co-iniţiator şi al Legii dării în plată. Moldovan a mai semnat o lege promulgată în 2016 privind declararea municipiului Turda drept oraş-martir al revoluţiei din 1989.

Deputaţii analizaţi astăzi n-au deranjat guvernul tehnocrat cu prea multe întrebări şi interpelări. Cel mai curios a fost Zlati, cu şapte întrebări, referitor, printre altele, la licitaţiile pentru masă lemnoasă, certificarea masei lemnoase, alocările pentru federaţiile sportive sau concursul pentru funcţia de director al Muzeului Ţăranului Român. Itu a pus doar trei întrebări, fiind curios, printre altele despre taxa pe ambalaje sau vânzarea terenurilor către străini. Tot trei întrebări a formulat şi Moldovan, remarcându-se cea referitoare la ieftinirea preţului gazelor pentru românii săraci.

Doar Zlati şi-a pierdut vremea, anul acesta, cu declaraţii politice, 11 la număr. De remarcat este lipsa totală de apetenţă a lui Moldovan pentru folosirea acestui instrument parlamentar, după ce, în primii trei ani de mandat, a uzat de el de 49 de ori. Explicaţia este foarte simplă: el a folosit declaraţiile politice aproape exclusiv pentru proslăvirea activităţii guvernului Ponta şi mai ales a fostului ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, şeful său de partid. Cum partidul său nu a mai făcut parte din guvernul Cioloş, Moldovan nu a mai avut cui înălţa imnuri de slavă.