Prefectura, instituţie decorativă

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, a pus gând rău prefecţilor, pe care vrea să-îi lase fără principalele prerogative pe care le îndeplinesc în acest moment.

Prefecţii ar urma să-şi piardă una dintre principalele atribuţii: controlul de legalitate al actelor administraţiilor locale, potrivit lui Dragnea. De asemenea, reprezentanţii guvernului în teritoriu ar urma să rămână şi fără vreo autoritate asupra majorităţii „deconcentratelor". Prefecţii se vor mai ocupa doar cu gestionarea calamităţilor naturale, verificarea aplicării programului de guvernare şi ar mai putea primi, eventual, „ceva competenţe" de control.

„Nu mai dorim ca prefecţii să aibă la îndemână un document îngrozitor şi incorect şi anume posibilitatea ca, atunci când atacă un act administrativ al unei autorităţi locale, acel act să se suspende de drept. Numai o instanţă judecătorească trebuie să aibă această competenţă. Nu este posibil ca un funcţionar public, chiar dacă este înalt funcţionar public, să suspende un act al unei autorităţi locale", a spus ministrul Administraţiei. Retragerea acestei competenţe ar echivala, însă, cu anularea atribuţiei instituţiei prefectului de a efectua control de legalitate, pentru că, în aceste condiţii, ceea ce ar mai putea face prefectul ar putea face oricare cetăţean. Oricine poate ataca în contencios administrativ orice act al administraţiilor locale; or, prerogativa exclusivă a prefectului era tocmai suspendarea actului respectiv, care nu mai putea produce efecte până nu exista un verdict definitiv al instanţei de judecată.

În egală măsură, Dragnea pare gata să facă unul din cei mai mari paşi spre descentralizare, prin trecerea majorităţii instituţiilor deconcentrate din subordinea ministerelor sub tutela consiliilor judeţene, astfel încât colegiul prefectural, în care prefectul cere rapoarte pe diferite subiecte de la şefii „deconcentratelor", ar rămâne fără membri. Dragnea a explicat şi cu ce ar urma să se ocupe în viitor prefecţii. „Cred că rolul prefectului, în lumina viitoarei descentralizări, trebuie să se concentreze într-adevăr pe controlul de legalitate a actului emis de autorităţile locale, dar cu precizarea făcută de coordonare mult mai fermă a acţiunilor din perioadele când apar calamităţi, de a verifica cum se pune în practică programul de guvernare şi ne gândim serios dacă să aibă ceva competenţe din punctul de vedere al controlului, pentru că o parte însemnată din instituţiile judeţene de control nu vor trece la autorităţile locale şi atunci cred că este firesc ca la nivel judeţean cel care să le coordoneze să fie prefectul", a explicat Dragnea.

Prefectul Gheorghe Vuşcan nu crede că ar fi un lucru bun pierderea principalei pârghii în privinţa controlului de legalitate. „Sigur, domnul Dragnea are experienţă mai veche, a fost prefect, a fost preşedinte de consiliu judeţean, dar eu am discutat cu juriştii instituţiei şi mi-au spus că nesuspendarea actelor atacate în contencios n-ar trebui să se întâmple. Dar eu zic că ar trebui să aşteptăm o decizie oficială şi abia apoi să comentăm, însă, cu siguranţă se gândeşte modificarea atribuţiilor prefectului mai ales în contextul regionalizării", a reacţionat Vuşcan. În schimb, el nu pare deranjat de faptul că nu va mai primi raportul şefilor de „deconcentrate", apreciind posibila întărire a atribuţiilor de control. „Întărirea capacităţii de control este un lucru foarte bun, dar ar trebui crescute prerogativele nu doar de control şi eventual sancţionare ci şi cele de recuperare a amenzilor, pentru că acum se încasează abia 10% din amenzile acordate. Poate ar fi bine ca secretarii primăriilor, a căror prerogativă este tocmai controlul de legalitate al documentelor emise în primării să revină în subordinea prefectului, pentru că atunci ar face cu adevărat control şi nu ar cădea la înţelegere cu primarii, cum se întâmplă acum", a spusa Vuşcan.

Preşedintele consiliului judeţean, Horea Uioreanu, spune, la rândul său, că descentralizarea deconcentratelor va fi complementară regionalizării. „Trecerea instituţiilor deconcentrate în subordinea administraţiilor judeţene a fost gândită în perspectiva reorganizării administrativ-teritoriale. Categoric, în acel moment consiliile judeţene vor avea putere mai mare. Obligatoriu, instituţiile deconcentrate vor veni la noi însoţite şi de resursa financiară aferentă, dar trebuie spus că unele dintre ele se autofinanţează", a explicat şeful judeţului. El spune că şi limitarea capacităţii de a efectua control de legalitate din partea prefectului e normală. „Mi se pare corect, orice act se suspendă printr-o sentinţă şi aşa ar trebui să fie şi în cazul actelor atacate în contencios", a spus Uioreanu.

Liderul grupului PSD din consiliul judeţean, preşedintele PSD Cluj Remus Lăpuşan, spune, însă, că trecerea instituţiilor deconcentrate în subordinea administraţiilor judeţene va fi un proces de durată. „Au fost discuţii în timp pe acest subiect, iar propunerea a venit chiar de la preşedinţii de consilii judeţene. Personal nu văd nici o problemă în asta, dar va dura, pentru că e un proces complex, trebuie văzut cum descentralizezi şi cum împarţi resursele. Oricum, părerea mea este că acest proces ar trebui făcut odată cu regionalizarea, ca să nu bulversăm lumea de mai multe ori", a apreciat Lăpuşan. El consideră că ideea nesuspendării actelor atacate de prefect în contencios a venit în urma numeroaselor blocaje generate în funcţionarea autorităţilor locale de aceste suspendări.

În schimb, liderul grupului PDL din consiliul local, Radu Moisin, contestă descentralizarea „deconcentratelor". „Guvernul actual continuă să insiste pe pasat responsabilităţile către autorităţile locale şi judeţene fără să identifice şi sursa de finanţare, aşa cum a făcut guvernul Boc. Principiul subsidiarităţii presupune apropierea deciziei de cetăţean, dar şi oferirea mecanismelor prin care autorităţile locale să poată gestiona în mod optim noile atribuţii primite", a spus Moisin. Fostul viceprimar condiţionează limitarea puterilor prefectului în privinţa controlului de legalitate. „Dacă prefecţii vor rămâne, în continuare, doar pe hârtie apolitici, atunci, da, să le fie luat acest instrument pe care îl pot folosi în interes politic. Dar, dacă puterea actuală îşi va respecta angajamentul de a depolitiza şi de a profesionaliza corpul înalţilor funcţionari publici şi prefecţii vor fi cu adevărat apolitici, atunci vor putea ataca în continuare actele autorităţilor locale. Trebuie spus însă, că toate actele cu suspiciuni de ilegalitate se datorează incompetenţei administraţiilor locale de a gestiona corect problemele de natură juridică, datorită lipsei acute de personal. Dacă se vor face acele unificări între mai multe comune, va creşte capacitatea financiară şi vor putea angaja personal calificat, atunci da, sunt de acord că n-ar mai fi nevoie de acest control extern de legalitate. Oricum, această declaraţie a ministrului Dragnea denotă faptul că actualul guvern n-are încredere în propriii prefecţi şi promisiunea privind depolitizarea corpului înalţilor funcţionari publici a fost o simplă poveste", a afirmat Moisin.

Predecesorul lui Vuşcan, Florin Stamatian, cerea, la vremea respectivă, propriului guvern, sporirea puterilor prefectului. În opinia sa, dacă propunerea lui Dragnea ar fi transpusă în practică, atunci instituţia prefectului nu şi-ar mai găsi rostul. „Păi atunci desfiinţăm funcţia. Singura pârghie a prefectului era contenciosul, dacă i-ai luat-o şi pe asta, mai poate doar să atenţioneze. Îl transformi într-un funcţionar care participă doar la tăieri de panglici, depuneri de coroane şi întâlniri festive când vin miniştrii în teritoriu. Probabil că guvernanţii se gândesc serios la regionalizare şi le e frică că, deveniţi, nu mai ştiu cum le va zice, guvernatori, voievozi, actualii prefecţi ar deveni prea puternici în contrapondere la puterea centrală şi atunci le reduc din timp puterile", a comentat Stamatian.