Video Accesul spre Spitalul Regional, motiv de ceartă în Consiliul Local Floreşti: “DN1 nu poate fi lărgit”

Problema accesului către viitorul Spital Regional de Urgenţă din Cluj a aprins spiritele în şedinţa Consiliului Local, de joi, din Floreşti. Mărul discordiei, o bandă suplimentară pentru ambulanţe pe DN1 E60.

Cearta a pornit de la nemulţumirea consilierului independent Dionisie Matei, care suţine că DN1 va deveni şi mai aglomerat, deşi în prezent este paralizat la orele de vârf, odată cu deschiderea spitalului. Primarul Floreştiului, Horia Şulea, i-a răspuns ironic: “Vă propuneţi să îl construiţi la Bistriţa cumva?”. Din acest punct, discuţia a degenerat cu replici acide din partea amândurora.  Consilierul a răspuns: “Da, la Bistriţa e mai bine pentru mine, care fac deja două ore până în Cluj, iar edilul celei mai mari commune din ţară l-a îndemnat  “să-şi regleze ceasul”: “Dacă dumneavoastră nu veniţi la şedintele de comisii şi vreţi să faceţi caterincă la şedintele de consiliu, n-aveţi decât”.  Dionisie Matei se apără spunând că nu a fost invitat de preşedintele comisiei, acesta din urmă recunoscându-şi vina.

 

Spiritele au fost calmate de Viorel Luca, proaspăt consilier judeţean PSD, care i-a îndemnat la colaborare: “Trebuie să terminăm cu toate ranchiunile şi răutăţile şi să facem acest proiect, care este pentru floreşteni, pentru cei din Cluj-Napoca, Ardeal şi pentru toată această populaţie.”

Scandalul a fost însă în zadar, nimeni nu a venit cu soluţii concrete care să rezolve problema. Ba mai mult, Şulea spune că drumul naţional care leagă Cluj-Napoca de comuna Floreşti nu poate fi lărgit cu bandă dedicată ambulanţelor către viitorul Spital Regional. “Nu se poate suplimenta cu o bandă pentru ambulanţă deoarece este zonă de restricţie sanitară. Acolo este o resursă strategică de apă. Cea mai bună legătură va fi din autostrada urbană, legătură aflată la limita zonei de restricţie sanitară. Acea prostioară cu banda suplimentară nu poate fi realizată, în primul rând, pentru că la “Şapca Verde” există nişte lucrări de importanţă vitală pentru municipiul Cluj-Napoca, lucrări care nu pot fi mutate de acolo şi nici nu pot fi ascunse sub o şosea.”

Trei drumuri de acces spre spital

ZIUA de CLUJ scria, la mijlocul lunii mai, că trei drumuri ar urma să lege Clujul de noul Spital Regional. Propunerile au fost prezentate de arhitectul șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, la Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU). Propunerile nu sunt definitive și au fost supuse dezbaterii specialiștilor.

Accesul către noul spital ar urma să se facă prin trei artere: unul din DN1, unul dinspre Metro, pe un drum median nou, și unul din centura de sud a Floreștiului. Aceste lucruri sunt clare, iar Claudiu Salanță a precizat că au fost rezervate mai multe terenuri, pentru ca aceste drumuri să poată fi realizate în fapt. Ce nu e clar este cum se va face accesul pe de DN1: în discuție sunt o girație suspendată, în dreptul intrării către magazinul Metro, sau un pod de-a lungul DN1, pe o lungime de 300 de metri.

Salanță a prezentat și felul în care ar urma să arate DN1. Șoseaua ar urma să fie lărgită cu zece metri, prin intermediul unor exproprieri. Astfel, vor rămâne tot două benzi de circulație rutieră pe fiecare sens, dar se vor face benzi dedicate pentru mijloace de transport în comun, respectiv benzi pentru biciclete și trotuare. ”Am constatat că și la intrarea în Cluj, pe sub podul N, putem veni cu benzi dedicate și piste de biciclete, care se leagă de strategia Clujului de a moderniza arterele principale din oraș”, a spus Claudiu Salanță.

În planșe apare și drumul de la Sf. Ion, care ar urma să aibă de asemenea benzi dedicate mijloacelor de transport în comun. În plus, a fost realizat și un desen în care apare, pe DN1, calea ferată pentru tramvai. Asta pentru că în planul de mobilitate urbană durabilă întocmit pentru Cluj se prevedea o asemenea opțiune.

Proiectul spitalului, vechi din 2004

Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest. CJ Cluj a identificat atunci un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro. După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă. Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 800 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport. Ministerul Sănătății are în vedere construirea a trei spitale regionale de urgență – la Cluj, Iași și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro reprezentând contribuția națională, conform memorandumului prin care, în martie 2015, a fost stabilită majorarea procentului aferent ratei de cofinanțare națională pentru axele prioritare Dezvoltarea infrastructurii sociale și Asistență Tehnică ale Programului Operațional Regional 2014-2020.

Studiile de fezabilitate pentru cele trei Spitale Regionale de Urgenţă din România – Cluj, Iaşi şi Craiova – ar urma să fie finalizate spre finele lui 2018. "150 milioane euro sunt alocaţi din fondurile europene, structurale şi de investiţii pentru trei spitale regionale şi 150 milioane euro vin de la bugetul de stat. Există o asistenţă tehnică asigurată de Banca Europeană de Investiţii pentru finalizarea acestor spitale şi transmiterea aplicaţiei către Comisia Europeană. La sfârşitul lunii octombrie studiile de fezabilitate pentru cele trei spirale vor fi finalizate", declara Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, în martie.

Banii trebuie cheltuiţi până în 2023.