Detectoarele de radon. Cum poţi afla dacă eşti expus gazului radioactiv în propria locuinţă

Radonul este un gaz radioactiv care provine din radiu. Uraniul se transformă în radiu, iar acesta în radon, care se acumulează în sol și de acolo pătrunde în clădiri. Cele mai expuse sunt casele și locuințele de la parter, fiind amplasate direct sau aproape de sol - locul din care se poate infiltra acest gaz.

Pentru că nivelul de radon care poate fi prezent în locuinţe este influenţat de mai mulţi factori, în primul rând de radonul degajat din sol, de permeabilitatea solului, de tipul pardoselei din încăpere, de gradul de etanşietate al clădirii, specialiştii îi sfătuiesc, mai ales pe cei care locuiesc în zonele cele mai expuse, să verifice nivelul concentraţiei acestui gaz din propria locuinţă.

România trebuie să elaboreze o strategie naţională de radon, care include, pe lângă finalizarea hărții de radon (despre care puteţi citi aici), și o strategie de prevenţie pentru clădirile noi şi una de remediere, în cazul clădirilor existente.

În această direcţie UBB a lansat un proiect care prevede, printre altele, efectuarea de măsurători gratuite de radon prin instalarea unor detectoare în 1.000 de case din cinci oraşe - Cluj-Napoca, Timişoara, Sibiu, Iaşi şi Bucureşti, pe o durată de şase luni, pentru a se stabili concentraţia de radon existentă.

După ce vor fi identificate zonele și, mai precis, casele în care nivelurile acestui gaz radioactiv sunt peste cele agreate de OMS, se pot lua măsuri de reducere semnificativă, până la valorile normale, prin aplicarea unor tehnici de remediere, în funcţie de concentraţia iniţială. Acestea privesc atât imobilele aflate în construcție, cât și pe cele existente.

"Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului a UBB a lansat un proiect cu finanţare europeană de aproape 9 milioane de lei, în premieră naţională, care prevede dezvoltarea unor sisteme inteligente integrate pentru monitorizarea, controlul şi reducerea expunerii la radon şi la alţi poluanţi casnici aerieni, din interiorul caselor şi a clădirilor. România, ca nivel de risc al expunerii la radon, cred că este pe primul loc în Europa, toate măsurătorile preliminare indicând acest lucru, astfel că e nevoie de intervenţii în zonele unde concentraţia de radon este mai mare decât nivelul legiferat. Radonul este recunoscut ca şi agent carcinogen sigur, care produce cancer bronho-pulmonar, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar. Familiile din România respiră în interiorul caselor un aer viciat şi acuză probleme de respiraţie grave în ultimii ani, de când se aplică directiva de eficienţă energetică şi se construiesc case izolate, în care nu se mai respiră sănătos", a spus Cucoş Dinu.

Dispozitivele cu ajutorul cărora se fac aceste măsurători sunt din plastic (5,5 cm și diametru 2,6 cm) și conțin pe partea interioară un mic filtru. Senzorii se amplasează în încăperile în care se petrece cel mai mult timp (living, dormitor). Aerul din încăpere intră în cutie, iar filtrul va capta particulele alfa de radon care, la finalul monitorizării, va fi analizat cu ajutorul unui soft special pentru a determina concentrația de gaz radioactiv per mc. Senzorul nu are piese în mișcare, este inofensiv pentru sănătate, fiind compus doar din cutia de plastic și acel mic filtru, care este componenta principală.

Senzorii de radon pot fi obținuți gratuit prin programul SmartRadon, implementat în orașele menționate mai sus. Cei care locuiesc la casă într-una dintre localităţile incluse în program şi doresc să afle concentraţia de radon la care le este expusă familia pot să se înscrie gratuit în program. Perioada de implementare a proiectului este septembrie 2016 - august 2020.

Pentru reducerea expunerii la radon în şcoli, grădiniţe şi primării, o soluţie la îndemână este aerisirea şi ventilarea încăperilor.

Conform statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 4,3 milioane de decese sunt cauzate, anual, de poluarea din interiorul caselor.