Dieta care ar putea încetini îmbătrânirea creierului cu până la 2,5 ani. Ce alimente au atras atenția cercetătorilor

Un nou studiu arată că persoanele care au urmat dieta MIND au prezentat o pierdere mai lentă de materie cenușie, echivalată cu o încetinire a îmbătrânirii creierului cu circa 2,5 ani.

Un stil alimentar inspirat din dieta mediteraneană și din regimurile recomandate pentru controlul tensiunii arteriale ar putea fi asociat cu o îmbătrânire mai lentă a creierului.

Dieta MIND, al cărei nume vine de la „Mediterranean-DASH Diet Intervention for Neurodegenerative Delay”, combină elemente ale dietei mediteraneene cu recomandări alimentare menite să susțină sănătatea cardiovasculară și cerebrală.

Cercetătorii au urmărit 1.647 de adulți de vârstă mijlocie și vârstnici, cu o vârstă medie de aproximativ 60 de ani la începutul studiului, participanți la Framingham Heart Study Offspring. Aceștia au fost monitorizați timp de mai mulți ani, iar modificările creierului au fost evaluate prin investigații RMN realizate periodic, scrie Science Daily.

Ce presupune dieta MIND

Regimul pune accent pe alimente considerate benefice pentru sănătatea creierului: legume cu frunze verzi, alte legume, fructe de pădure, nuci, cereale integrale, pește, fasole, ulei de măsline și carne de pasăre.

În același timp, recomandă limitarea consumului de unt și margarină, brânzeturi, carne roșie, produse de patiserie și dulciuri, precum și alimente prăjite și fast-food.

După o perioadă medie de urmărire de aproximativ 12 ani, persoanele care aveau un scor mai mare de aderență la dieta MIND prezentau o pierdere mai lentă a materiei cenușii.

Potrivit cercetătorilor, o creștere cu trei puncte a scorului MIND a fost asociată cu o reducere cu aproximativ 20% a declinului legat de vârstă al materiei cenușii, diferență estimată ca echivalentă cu aproximativ 2,5 ani de îmbătrânire cerebrală întârziată.

Și ventriculii cerebrali, spațiile pline cu lichid care tind să se mărească pe măsură ce țesutul cerebral se pierde, au prezentat o creștere mai lentă la persoanele cu o aderență mai mare la dieta MIND.

Fructele de pădure și carnea de pasăre, asociate cu rezultate mai bune

Unele dintre alimentele incluse în dieta MIND au ieșit în evidență în analiza cercetătorilor.

Un consum mai mare de fructe de pădure a fost asociat cu o creștere mai lentă a volumului ventriculilor, în timp ce consumul de carne de pasăre a fost asociat atât cu o expansiune mai lentă a ventriculilor, cât și cu o pierdere mai lentă a materiei cenușii.

La polul opus, un consum mai mare de dulciuri a fost asociat cu o creștere mai rapidă a ventriculilor și cu o atrofie mai mare a hipocampului, o regiune importantă pentru memorie. Alimentele prăjite de tip fast-food au fost, de asemenea, asociate cu o scădere mai mare a volumului hipocampului.

Cercetătorii spun că alimentele bogate în antioxidanți, precum fructele de pădure, și sursele de proteine de calitate ar putea contribui la reducerea stresului oxidativ și a afectării neuronale. În schimb, alimentele prăjite, bogate în grăsimi nesănătoase și produse rezultate în urma procesării termice, ar putea favoriza inflamația și afectarea vasculară.

„Alimentele recomandate de MIND, bogate în antioxidanți, cum ar fi fructele de pădure, și sursele de proteine ​​de înaltă calitate, cum ar fi carnea de pasăre, pot reduce stresul oxidativ și pot atenua daunele neuronale. În schimb, alimentele prăjite de tip fast-food, adesea bogate în grăsimi nesănătoase, grăsimi trans și produși finali de glicare avansată, pot contribui la inflamație și leziuni vasculare”, spun autorii studiului.

Studiul a scos la iveală și câteva rezultate surprinzătoare. De exemplu, un consum mai mare de cereale integrale a fost asociat cu unele modificări structurale considerate nefavorabile, inclusiv o pierdere mai rapidă a materiei cenușii și a volumului hipocampului.

În schimb, consumul mai mare de brânză a fost asociat cu o scădere mai lentă a materiei cenușii și a hipocampului, precum și cu o expansiune mai redusă a ventriculilor.

Aceste rezultate nu înseamnă însă că respectivele alimente au efecte directe asupra creierului, ci reflectă asocieri observate în datele analizate.

MIND nu este o garanție împotriva îmbătrânirii creierului

Cercetătorii atrag atenția că studiul este observațional, astfel că nu poate demonstra că dieta MIND este cea care provoacă în mod direct încetinirea modificărilor cerebrale.

În plus, alimentația a fost evaluată prin chestionare bazate pe ceea ce participanții își aminteau că au consumat, ceea ce poate introduce erori. Cercetătorii nu au putut exclude complet nici influența unor factori precum riscul genetic, modificările alimentare apărute ulterior sau existența unei afectări cognitive ușoare la momentul primei evaluări RMN.

Cercetătorii spun că asocierile observate în studiu s-au dovedit a fi mai puternice la participanții mai în vârstă, precum și la cei mai activi fizic sau care nu erau supraponderali ori obezi. Potrivit acestora, rezultatele sugerează că dieta MIND ar putea fi deosebit de relevantă pentru persoanele cu risc mai mare de îmbătrânire cerebrală accelerată, iar combinarea unei alimentații sănătoase pentru creier cu activitatea fizică și menținerea unei greutăți normale ar putea contribui la reducerea riscului de boli neurodegenerative.

Studiul a fost publicat în Journal of Neurology, Neurosurgery & Psychiatry.