De weekend. Trei comori UNESCO la trei paşi de Cluj

De weekend. Trei comori UNESCO la trei paşi de Cluj
În 16 noiembrie 2013 s-a sărbătorit pentru prima dată în România Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO. Monumentele care sunt incluse pe prestigioasă listă mondială sunt considerate ca având o valoare universală excepţională, fiind reprezentative pentru întreaga omenire.

Ziua de 16 noiembrie a fost aleasă pentru a sărbători Patrimoniul Mondial UNESCO, deoarece în această zi, în 1972, a fost semnată la Paris Convenţia pentru protecţia patrimoniul mondial, cultural şi natural al UNESCO.

România numără în acest moment 30 de monumente incluse în patrimoniul cultural UNESCO, dintre care centrul istoric al Sighişoarei şi Mănăstirea Horezu sunt singurele proprietăţi înscrise individual, restul fiind colective: şapte biserici cu pictură exterioară din Moldova, şapte sate cu biserici fortificate din Transilvania, opt biserici de lemn din Maramureş, şase cetăţi dacice). De asemenea, mai există un monument înscris în patrimoniul natural (Delta Dunării).

Pentru un clujean, cele mai la îndemână de vizitat trei monumente din Patrimoniul Mondial UNESCO sunt Biserica din Rogoz, situată la 107 kilometri distanţă, cetatea medievală din Câlnic, situată la 126 de kilometri, şi cetatea dacică de la Căpâlna, amplasată la 128 de kilometri.

Biserica din Rogoz

În satul Rogoz din Ţara Lăpuşului se găseşte cea mai sudică dintre bisericile de lemn din judeţul Maramureş înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, o bijuterie de arhitectură şi artă românească, în faţa căreia îşi scot pălăria şi autorii mofturoaselor ghiduri Michelin sau National Geographic. „Ia-o către nord-est spre Rogoz, unde o biserică de lemn pare să îmbrăţişeze pâmântul", te sfătuieşte ghidul National Geographic, în timp ce Michelin ridică miza: „biserica (...) se distinge printr-un acoperiş asimetric superb şi printr-o clopotniţă alungită".

Cetatea Câlnic

Cetatea Câlnic (foto) (Kelling în germană) este situată la numai trei kilometri de una dintre cele mai aglomerate şosele din România - DN7, pe segmentul Sibiu-Sebeş. Dat fiind că majoritatea covârşitoare a monumentelor UNESCO din România sunt biserici sau ruine, Cetatea Câlnic se numără printre puţinele locuri din ţară de pe prestigioasa listă unde este posibilă cazarea. În cetate se intră printr-un tunel răcoros, întunecat, pe care sunt afişate informaţii şi imagini ale locului. Atmosfera medievală s-a păstrat intactă aici. Fortificaţia este administrată de o asociaţie din Cluj-Napoca.

Cetatea dacică de la Căpâlna

Cetatea de la Căpâlna este, alături de cetăţile de la Piatra Roşia şi Băniţa, printre cele mai urgisite monumente UNESCO din România. La Căpâlna se ajunge de la Sebeş pe DN 67C , supranumit Transalpina. Din Sebeş sunt 17 kilometri de parcurs cu maşina, după care accesul spre cetate se face din zona „Podul Cetăţii" (lângă pensiunea cu acelaşi nume), pe un drum forestier care durează în jur de 40 de minute. Din fortificaţia dacică a rămas în picioare un zid de circa 25 de metri, undeva în partea vestica a cetăţii, pe care vegetaţia creşte nestingherită. În rest, zona e plină de pietre dacice împrăştiate şi există un panou informativ.

(Articol publicat iniţial în 2013, autor Ziua de Cluj)

Comenteaza