Strategia Clujului: centură Mănăştur - Someşeni, drum expres către A3, aquapark

Consilierii locali au votat marţi în unanimitate strategia Clujului pentru 2014-2020. "Va sta la baza deciziilor pe care le vom lua", a spus primarul.

Peste 600 de participanţi. 27 de grupuri de lucru. 67 de dezbateri. 1.319 pagini scrise. Multe personalităţi ale Clujului implicate: Mircea Miclea, Virgil Ţârău, Tudor Giurgiu, Şerban Ţigănaş, Vasile Puşcaş, Adrian Ivan, Istvan Szakats, Rariţa Zbrânca. Şi Călin Hinţea, coordonatorul. Strategia de dezvoltare a Clujului 2014-2020 a fost prezentată în rezumat marţi, în Consiliul Local, şi aprobată cu unanimitate de voturi. Iar Călin Hinţea a fost aplaudat, lucru care se întâmplă rar în şedinţa deliberativului.

Documentul a evaluat Clujul, a dorit să înţeleagă felul în care este perceput municipiul de către locuitorii săi, l-a comparat cu alte oraşe din România, din Europa Centrală şi de Est, a căutat să identifice avantajele sale şi direcţia pe care trebuie să evolueze în următorii ani.

"Strategia va sta la baza deciziilor pe care le vom lua în Consiliul Local. Proiectele nu sunt de neînlocuit şi vă aparţine dumneavoastră, consilierilor, decizia privind ordinea de implementare. Acesta este rezervorul nostru de proiecte pe fonduri europene pentru exerciţiul financiar 2014-2020", a spus Emil Boc.

Călin Hinţea a explicat și că, după ce a întocmit strategia, echipa care a întocmit studiul s-a jucat de-a Consiliul Local şi a realizat o simulare a principalelor investiţii pe care le-ar face până în 2023. Simularea prezentată de Hinţea apare ca o postare pe website-ul dedicat strategiei de dezvoltare, cmpg.ro. Potrivit acesteia, până în 2023, zona metropolitană Cluj ar urma să aibă centură de ocolire sudică Mănăştur - Someşeni, drum expres din Grigorescu până la intrarea din Gilău pe Autostrada Transilvania, aquapark în Grigorescu, un centru de conferinţe şi expoziţii regional şi multe alte proiecte interesante.

Simularea a pornit de la un buget de 517 miloane de euro pentru întreaga zonă metropolitană. Hinţea a explicat cum s-a ajuns la această sumă: "Folosind experiența țărilor mai dezvoltate, am pornit de la premisa că o autoritate publică nu ar trebui să aloce an după an mai mult de 30% din veniturile fără destinație clară (non-earmarked revenues). Acești 30% din veniturile nealocate reprezintă o marjă prudentă pentru investiții în capital și oferă un ordin de mărime pentru cum poate fi setat un buget operațional. 50% din veniturile nealocate ar trebui să fie limita maximă peste care autoritățile publice nu ar trebui să treacă într-o perioadă de implementare. Altfel riscă să aibă probleme financiare. În cazul Clujului, am făcut câteva estimări ale evoluției bugetului pe perioada 2014-2023. Estimarea medie indică un buget cumulat pe 2014-2023 de aproximativ 1,47 miliarde euro. 30% din această valoare ajung undeva pe la 440 milioane euro. (...) Dacă considerăm Clujul în contextul unei zone urbane funcționale, putem considera bugetul operațional pentru Polul de Creștere Cluj a fi 517 milioane euro (440 + bugetele colectate din celelalte localități ce compun zona metropolitană n.r.) pe perioada de implementare 2014-2023".

76

de milioane de euro ar urma să coste marile proiecte de infrastructură din zona metropolitană Cluj: Construcția centurii ocolitoare Cluj-Napoca Sud (Mănăștur-Someșeni) - etapa I; construcția drumului expres Grigorescu-Gilău - etapa I; supratraversarea căii ferate în zona Tăietura Turcului; construcția unui pasaj subteran în sensul giratoriu Mărăști; construcția altor pasaje și pasarele pietonale.

10

milioane de euro ar fi costul construcţiei unui centru expozițional și de conferințe regional

20

de milioane de euro ar costa construcția de parking-uri sub- și supraterane în zonele de congestie a traficului

10

milioane de euro ar fi preţul plătit pentru desființarea bateriilor de garaje și amenajarea de parcări rezidențiale în marile ansambluri de locuințe colective

Călin Hinţea a povestit că a găsit pe internet 86 de documente copy-paste după strategia de dezvoltare a Clujului; inclusiv o localitate din Republica Moldova şi-a întemeiat strategia copiind-o pe a noastră. "Unii au uitat să mai schimbe datele. Am găsit că vor să dezvolte aeroportul Cluj", s-a amuzat Hinţea.

Călin Emilian Hințea este decanul Facultății de Științe Politice și Administrative Cluj și membru în Consiliul de Administrație a UBB. A fost consilier de stat, pe vremea când Emil Boc era premier, și a îndeplinit pentru scurt timp funcția de președinte al Consiliului de Administrație la ”U” Cluj.