Centrul istoric pietonal: rupt, haotic, improvizat

Centrul istoric pietonal: rupt, haotic, improvizat
Artere şi piaţete din centrul oraşului au fost reabilitate în ultimii ani de administraţia locală clujeană pentru a aduce atmosfera europeană şi în urbea de pe Someş. Fără o strategie pe partea de proiectare care să garanteze calitatea spaţiului urban, spun specialiştii.

Piaţa Muzeului, Piaţa Unirii-Eroilor, Potaissa-Zidul Cetăţenii, Canalul Morii-Andrei Şaguna, zona I. Raţiu-I.Bob s-au acoperit cu piatră cubică, după viziunea firmelor Bogart, Raum sau Planwerk. Aceste insule nu au fost însă conectate şi integrate în oraş. Emil Zola, Baba Novac, dar şi alte artere conexe zonelor pietonale sau semipietonale amintite au rămas împânzite de maşini. Nici pentru 2014, administraţia locală clujeană nu are o strategie de pietonalizare în centrul istoric. Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, spune că, deşi în urmă cu câţiva ani, s-a realizat un studiu de care primăria dispune şi prin care s-a identificat potenţialul pietonal al întregii zone centrale, acesta nu a fost transformat într-un proiect sau o sumă de proiecte coerente.

Lucrările de reabilitare a Pieţei Muzeului au costat 363.000 de euro şi au fost finalizate în 2006. Reabilitarea s-a făcut după un proiect al biroului Raum şi a fost apreciată internaţional. Administraţia locală a extins piatra cubică pe unele artere conexe pieţei, însă le-a păstrat pe altele cu asfalt şi parcări cu plată. Artera Emil Zola, unde se află şi cantina primăriei, fosta Finica, poate fi acoperită cu piatră cubică sau transformată în zonă pietonală/semipietonală doar cu voinţă de "sus" - de la primarul Emil Boc. Directorul serviciului Cantină, Gheorghe Vişan, a confirmat, pentru ZIUA de CLUJ, că îşi doreşte o terasă pe str. Emil Zola, în faţa unităţii, însă că acest lucru nu depinde de el.

Tronsonul de pe Canalul Morii aferent arterei Andrei Şaguna a fost reabilitat în 2011 de către una din firmele de casă ale primăriei, Concefa, după o viziune a biroului Bogart Construct, cu 1,6 milioane de lei. De atunci, administraţia n-a reuşit să integreze zona pietonală în oraş - nu s-au găsit chiriaşi pentru terese, nici nu s-a continuat circuitul pietonal cu alte artere din zonă.

Reabilitarea Zidului Cetăţii şi pietonalizarea arterelor din zonă, tot după o viziune a biroului Bogart, a consumat şi timp şi bani şi urma să pună în valoare zona Potaissa - Kogălniceanu - Turnul Croitorilor. În primă fază contractul s-a făcut pentru peste 430.000 de lei, dar a fost suplimentat. Abia în 2012 s-a restaurat zidul, însă pentru "punerea în valoare" a zonei amintite administraţia locală a întreprins doar o amplă asfaltare a arterei cu Turnul Croitorilor, Baba Novac. "Baba Novac e o stradă foarte importantă, care va intra în zona pietonală. Este strada care leagă Brătianu, prin Eroilor, de Prefectură. Va deveni o bijuterie a Clujului, care va fi redată în perspectivă spaţiului pietonal ca atare", a precizat în august anul trecut primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, la Realitatea TV Cluj.

Pietonalizarea arterelor Episcop I. Bob şi I. Raţiu cu piatră cubică de la Astor Com Târgu-Mureş, societate contractată de primăria clujeană, a adus suspiciuni penale foştilor oficiali de pe Moţilor nr. 3. Nu şi beneficii clujenilor, mai ales că alte artere conexe s-au modernizat cu asfalt, după cum ne informa arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, pentru că şoferii care circulau înspre zona centrală de pe Memorandumului au optat pentru această formulă.

Zona Piaţa Unirii- Bd. Eroilor a fost reabilitată parţial după proiectul Planwerk, contractat de primărie încă din 2005 în baza unui concurs de soluţii. Este vorba despre proiectul de suflet al arhitectului Eugen Pănescu care a condamnat în repetate rânduri faptul că administraţia locală nu a închis circulaţia şi pe laturile de est-vest ale pieţei şi că a preferat, să amenajeze o parcare cu barieră în zona bisericii Sf. Mihail din piaţa centrală a oraşului, chiar dacă avea pe masă un proiect coerent.


Nici la final de 2013, administraţia locală nu avea o viziune cu privire la reabilitările sau pietonalizările din centrul istoric al oraşului. Viceprimarul Gheorghe Şurubaru a declarat pentru ZIUA de CLUJ, după ce PNL Cluj-Napoca a întrebat ce se întâmplă cu piatra cubică prelevată de pe strada Oaşului după lucrările de reabilitare, că materialele au ajuns în depozitul societăţii Diferit. Potrivit viceprimarului, aceasta este politica adoptată de administraţie, urmând ca piatra cubică să se folosească la reabilitări acolo unde se va considera de cuviinţă. În decembrie anul trecut, primăria nu avea planul de bătaie pentru conectarea insulelor cu piatră cubică realizate deja în centrul oraşului. Oficialii primăriei au motivat că, mai întâi, trebuie să amenajeze parkinguri în centru, însă în ultimii ani nu au făcut decât să tergiverseze subiectul şi n-au identificat nicio locaţie unde să construiască o astfel de parcare.

  Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, arhitectul Şerban Ţigănaş, a comentat, pentru ZIUA de CLUJ, modul în care primăria clujeană reabilitează, repară sau transformă spaţiile publice din centrul oraşului: fără strategie, fără proiecte, cu rezultate dezastruase pentru calitatea oraşului.

Lipsesc proiecte de calitate şi o strategie

"Modul în care se reabilitează, repară sau transformă spaţiile publice din Cluj şi mai ales din zona centrală este foarte important pentru calitatea oraşului. Această discuţie trebuie purtată mai profund decât doar despre materiale, piatră versus asfalt şi reciclarea materialelor recuperate, respectiv afacerile care sunt aferente acestor lucrări. Mai întâi trebuie să vedem dacă aceste lucrări se realizează conform unor proiecte de calitate care transpun o strategie, un set de principii a căror respectare va conduce la un rezultat coerent atât pe parcursul operaţiunilor, cât şi la final, când toate suprafeţele din zona centrală despre care discutăm vor fi reabilitate. Ei bine, nu am ştiinţa că o astfel de strategie ar exista şi am toate motivele să observ că se lucrează fără proiecte realizate şi autorizate ca proiecte de construire, cu toate componentele, cele referitoare la infrastructura rutieră, cele referitoare la reţelele de utilităţi şi la racorduri şi branşamente şi mai ales cele referitoare la ambianţa arhitecturală, la calitatea spaţiului final rezultat şi la designul urban cu toate elementele sale", consideră arhitectul.

Piatră cubică sau asflat în centru: "Nimic nu este clar, unde se folosesc anumite materiale şi unde nu"

"La Cluj s-a împământenit practica prin care primăria externalizează la pachet lucrările pe spaţiul public, fără a impune proiecte coerente pentru acestea, prin licitaţii care nu au un subiect clar, o practică perfecţionată în urmă cu câţiva ani cu ocazia contractului de modernizare a 300 de străzi. Altfel spus se licitează şi se contractează preţurile unitare pentru principalele elemente care vor fi măsurate ulterior, respectiv borduri, suprafeţe asfaltate. Se sare deliberat peste proiecte, cu consecinţe vizibile: incoerenţa spaţiilor realizate, lipsa de viziune unitară asupra standardului specific pentru designul urban. Nimic nu este clar, unde se folosesc anumite materiale şi unde nu, unde se folosesc bolarzi, care este înălţimea bordurilor astfel ca circulaţia pietonală să fie confortabilă, unde se renunţă la trotuare pentru că sunt prea înguste şi se adoptă soluţia "shared space", spaţiu împărţit în comun de pietoni şi autovehicule cu tranzit redus", subliniază Ţigănaş.

Primăria se sabotează singură

"Deşi în urmă cu câţiva ani buni s-a realizat un studiu de care primăria dispune şi prin care s-a identificat potenţialul pietonal al întregii zone centrale, acesta nu a fost transformat într-un proiect sau o sumă de proiecte coerente. Se improvizează, se eludează procesele normale de dezbatere şi asigurare a calităţii spaţiilor. Astfel în comisia de urbanism nu sunt discutate proiectele pentru spaţiul public, primăria nepromovându-şi propriile investiţii pe calea firească, care asigură dezbatere. Acest lucru nici nu ar fi posibil atâta timp cât de fapt aceste proiecte nici nu există. Ce e de făcut? E necesară o schimbare de atitudine, o conştientizare a importanţei respectării unor procese de concepţie, dezbatere şi acceptare a proiectelor pentru spaţiile publice, care să asigure participarea celor mai buni practicieni la realizarea lor, a celor mai competenţi specialişti la aprobarea lor şi abia apoi la implementarea lor care să nu se mai facă "sub presiunea şoferilor" sau să fie influenţate de alte improvizaţii. Ceea ce ar trebui să fie specific Clujului în privinţa spaţiului public ar fi o calitate deosebită a acestuia, un semn de cultură suprerioară, o adevărată schimbare de paradigmă de la a acoperi gropi în asfalt, a finaliza o lucrare şi a o sparge imediat după aceea din lipsă de corelare între responsabilii cu reţelele edilitare la a face toate lucrurile conform unor planuri coerente, al unui standard dorit şi asumat şi într-un ritm planificat care să ne ofere constant evoluţie. Sunt foarte mulţi profesionişti disponibili să contribuie la o astfel de schimbare, trebuie doar modificate nişte practici, iar pentru asta e nevoie de o decizie. "Vă rog, domnule primar...", completează preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, membru în comisia de urbanism condusă de primarul Emil Boc.

 

Comenteaza