Un an de plăcuţe multilingve la Cluj, prilej de protest. "Rezultatul se pierde printre mâinile administratorilor români și maghiari"

Se împlineşte un an de zile de la decizia Tribunalului Cluj prin care primăria a fost obligată să pună inscripţii şi în maghiară la intrărire în municipiu. Mişcarea Musai-Muszáj "sărbătoreşte" cu un protest.

"Procesul câștigat - rezultatul comun al mobilizării cetățenești și al presiunii politice - se pierde printre mâinile administratorilor români și maghiari ai orașului, în văzul cetățenilor. În ultimul an au fost amplasate doar 4 dintre cele 12 plăcuțe multilingve și lanțul promisiunilor și al amânărilor nu pare să aibă sfârșit.

După un an de întârzieri, nu există niciun semn că plăcuțele lipsă ar urma să fie amplasate în viitorul apropiat. În semn de protest, Musai-Muszáj invită cetățenii Clujului să vină în 21 februarie, de la ora 17:00, în Piața Unirii, de Ziua Mondială a Limbii Materne și cu ocazia primei aniversări a câștigării procesului.

Pentru a-i aminti administrației locale de obligațiile sale legale, vom împinge împreună o bicicletă dotată cu o pancartă multilingvă din Piața Unirii până în curtea Primăriei Cluj-Napoca și o vom lăsa în parcarea de biciclete din curte. Bicicleta va rămâne parcată, în văzul cetățenilor Clujului dar și al angajaților primăriei, români și maghiari deopotrivă - până toate plăcuțele vor fi montate la locul lor", se arată în apelul lansat pe reţelele de socializare.

Reamintim că Asociația Minority Right, Mişcarea Musai-Muszáj şi câteva sute de persoane fizice au reuşit să obţină de la Tribunalul Cluj o decizie ce-l obliga pe primar să pună inscripţii şi în maghiară la intrările în municipiu. Instanţa s-a bazat pe faptul că atunci când a apărut legea administraţiei publice locale, nr. 215, în 2001, erau în vigoare datele recensământului din 1992.

Acea lege stabilea că în localităţile unde ponderea unei minorităţi depăşeşte 20%, în mod obligatoriu se va afişa denumirea localităţii şi în limba acelei minorităţi. Or, conform recensământului din 1992, valabil la acea dată, maghiarii din Cluj-Napoca erau în procent de peste 22%. Următorul recensământ al populaţiei a avut loc în 2002.

Chiar dacă acum populaţia maghiară de abia depăşeşte 15% în Cluj-Napoca, instanţa a considerat că trebuie luate în calcul datele recensământului din 1992, valabile în 2001, când a fost adoptată legea nr. 215, care se referă şi la aceste plăcute indicatoare.

După decizia instanţei, primarul Emil Boc a anunţat soluţia pe care a adoptat-o în privinţa plăcuţelor multilingve: nu face recurs şi acceptă "Kolozsvar" la intrările în oraş, dar pune deasupra o altă plăcuţă, cu numele latin al oraşului, la propunerea unui grup de istorici din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

"Municipiul Aelium Napocense, ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)" scrie deasupra plăcuţei care conţine numele oraşului în trei limbi - Cluj-Napoca, Kolozsvar, Clausenburg.

VEZI ŞI Greu cu plăcuţele multilingve. Doar două în patru luni

Protocol PNL - UDMR

ZIUA de CLUJ scria, în 2016, că UDMR a semnat un protocol cu PNL privind montarea de plăcuţe trilingve - română, maghiară, germană - la intrările în localităţile în care cele două formaţiuni au majoritate în consiliul local. Este vorba despre 13 localităţi, între care municipiile Cluj-Napoca, Câmpia Turzii, Huedin sau comuna Floreşti.

Protocolul a fost semnat de preşedinţii celor două formaţiuni politice, Marius Nicoară şi Daniel Buda din partea PNL, respectiv Csoma Botond din partea UDMR. Protocolul nu prevede un termen pentru montarea acestor plăcuţe, fostul viceprimar Anna Horvath explicând că stipularea unui termen exact ar putea fi interpretat drept un semn de neîncredere între parteneri. Mai multe detalii AICI.

Vom reveni cu poziţia Primăriei Cluj-Napoca.