Video Foto Calea ferată Cluj - Episcopia Bihor, aproape paralizată: termenul de finalizare e tot mai greu de atins / Stadiul lucrărilor pe toate cele 4 loturi

CFR SA a publicat pe site-ul său situația actualizată, la începutul lunii martie 2026, a proiectelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare finanțate din fonduri externe nerambursabile.

Printre șantierele aflate în execuție se numără și cele patru loturi de pe Magistrala 300 Cluj-Napoca – Oradea – granița cu Ungaria, cu o lungime totală de 166 de kilometri, pentru care a fost prezentat stadiul lucrărilor la începutul lunii martie.

Cele 4 loturi de pe calea ferată Cluj - Episcopia Bihor

Lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireș

• Lungime: 30,41 kilometri;
• Constructor: Asocierea Railworks formată din Alstom Transport (lider) și Arcada Company S.A.;
• Stadiul fizic execuție: 59%, cu 0% mai mult decât luna precedentă;
• Data începerii: 30.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 1,611 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 2 Aghireș – Poieni

• Lungime: 36,530 kilometri;
• Constructor: Asocierea Railworks formată din Alstom Transport (lider) și Arcada Company S.A.;
• Stadiul fizic execuție: 59,50%, 0,5 % mai mult decât în luna precedentă;
• Data începerii: 25.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 1,535 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 3 Poieni – Aleșd

• Lungime: 52,74 kilometri;
• Constructor: Asocierea FCC Construccion – Gulermak;
• Stadiul fizic execuție: 17,38 %, 0,54 % față de luna precedentă;
• Data începerii: 16.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 2,117 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 4 Aleșd – graniță Ungaria

• Lungime: 46,744 kilometri;
• Constructor: Asocierea Webuild SPA Impresa Pizzarotti & C SPA – Salcef SPA;
• Stadiul fizic execuție: 35,90%, 2,83% față de luna precedentă;
• Data începerii: 23.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 2,416 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Sursa foto: cfr.ro

Puțin probabil să se circule în următorii ani pe Cluj - Episcopia Bihor

Premierul Ilie Bolojan a anunțat chiar luna aceasta, martie 2026, că nu se circulă pe calea ferată Cluj-Oradea de trei ani și asta înseamnă pierderi și neplăceri pentru cetățeni. El precizat atunci că a fost transmis un avertisment pentru constructori.

„Conform discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 km, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor. Deci în aval de Poieni. Și constructorul are 4 luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrare, pentru că, așa cum am precizat, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a spus premierul Ilie Bolojan.

El a declarat atunci că a avertizat constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările, prelungind foarte mult partea de proiectare, „probabil dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puțin proiectanți”.

„Este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule”

Șeful Guvernului a precizat că linia ferată Cluj-Napoca – Oradea este strategică pentru România și este a doua ieșire a României înspre Europa.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul.

Absorbție scăzută pe calea ferată

Ilie Bolojan a spus că partea de cale ferată a dovedit o capacitate slabă de absorție de fonduri de o perioadă foarte lungă.

„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susținea premierul.

El a spus că din aceste cauze se produce transferul spre rutier, „ceea ce înseamnă o poluare mai mare, ceea ce înseamnă aglomerarea de șosele și, nu ultimul rând, costuri mai mari”.