Video Șantierul feroviar Cluj-Napoca – Episcopia Bihor: două loturi aproape de 60%, celelalte în urmă grav / STADIU lucrări

Lucrările pe linia feroviară Cluj-Napoca – Episcopia Bihor avansează inegal, cu două loturi ajunse aproape de 60% stadiu fizic, în timp ce celelalte rămân semnificativ în urmă.

Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a publicat pe site-ul oficial situația actualizată a proiectelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii feroviare finanțate din fonduri externe nerambursabile, la începutul lunii aprilie 2026. 

Stadiul lucrărilor pe loturile Cluj-Napoca - Episcopia Bihor 

Lotul 1 Cluj-Napoca – Aghireș

• Lungime: 30,41 kilometri;
• Constructor: Asocierea Railworks formată din Alstom Transport (lider) și Arcada Company S.A.;
• Stadiul fizic execuție: 60%;
• Data începerii: 30.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 1,611 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 2 Aghireș – Poieni

• Lungime: 36,530 kilometri;
• Constructor: Asocierea Railworks formată din Alstom Transport (lider) și Arcada Company S.A.;
• Stadiul fizic execuție: 60%;
• Data începerii: 25.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 1,535 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 3 Poieni – Aleșd

• Lungime: 52,74 kilometri;
• Constructor: Asocierea FCC Construccion – Gulermak;
• Stadiul fizic execuție: 19,69 %;
• Data începerii: 16.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 2,117 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

Lotul 4 Aleșd – graniță Ungaria

• Lungime: 46,744 kilometri;
• Constructor: Asocierea Webuild SPA Impresa Pizzarotti & C SPA – Salcef SPA;
• Stadiul fizic execuție: 38,20%;
• Data începerii: 23.01.2023;
• Data finalizării: august 2026;
• Valoare lucrări: 2,416 miliarde lei (fără TVA);
• Lucrări în derulare.

„Este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule”

În luna martie 2026, Ilie Bolojan a făcut o vizită pa șantierul de pe calea ferată Cluj – Episcopia Bihor.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul atunci. 

Absorbție scăzută pe calea ferată

Ilie Bolojan a spus că partea de cale ferată a dovedit o capacitate slabă de absorție de fonduri de o perioadă foarte lungă.

„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susținea premierul.

El a spus că din aceste cauze se produce transferul spre rutier, „ceea ce înseamnă o poluare mai mare, ceea ce înseamnă aglomerarea de șosele și, nu ultimul rând, costuri mai mari”.